„Apelul de urgenţă“, de Elena Adriana Răducan – Editura Sitech 2014

Profesoara, jurnalista şi scriitoarea craioveancă Elena Adriana Răducan, originară din Bulzeştiul Soreştilor, este autoarea unor cărţi de specialitate, dar a surprins prin abordarea şi a altor genuri literare. A scris şi a publicat mai multe volume de poezii, povestiri, romane, dramaturgie, teatru, critică literară şi traduceri. Unsprezece din creaţiile sale sunt dedicate copiilor. „Elena Adriana Răducan este talentată. Pe lângă volumele de specialitate, ea fiind profesoară de limba şi literatura română, eu am remarcat-o ca poetă şi astfel i-am prefaţat o carte“, aşa mi-a descris-o eruditul critic şi istoric literar, profesorul George Sorescu. În rândurile care urmează, voi prezenta câteva considerente de cititor despre un roman pe care l-am citit cu plăcere şi, după primele pagini, pe nerăsuflate până la sfârşit, „Apelul de urgenţă“, apărut în 2012 şi o ediţie revizuită în 2014, la Sitech Craiova.
Cartea mi-a lăsat o multitudine de impresii. La un moment dat, parcă citeam dintr-un roman de Mihail Drumeş…
Aşadar, despre ce vorbim? „Apelul de urgență“ este o carte despre trăirile şi frământările unei eleve, studentă apoi, Daria, protagonista romanului, despre relaţiile umane din familia adolescentei, frământările şi aventurile mamei, tatălui, despre prieteni, despre pasiunile, trădările şi păcatele (noastre)…
Acţiunea se petrece, în mare parte, în Cetatea Băniei. În jurul Dariei, autoarea, cu talent indiscutabil de scriitoare şi eseistă, s-a ţesut o poveste interesantă, cu pasiuni și trăiri adolescentine și nu numai, cu un final de… 112: tatăl Dariei ajunge cu salvarea la Spitalul nr. 1 Craiova, înconjurat de două din cele … trei soţii, iar Dariei i se confirmă că iubitul ei secret este fratele ei vitreg… Cu o axă narativă originală, autoarea pare a se ascunde în spatele unor personaje, a căror poveste o spune cu sensibilitate şi acurateţe, la care se adaugă zicerile pline de tâlc. „ …nimeni în lume nu trăieşte fără păcat, este important ca cenuşiul să nu fie culoarea dominantă a existenţei“, conchide, la un moment dat, naratoarea. Cum s-a scris această carte? Autoarea a spus: „Totul a plecat de la o oră de curs. E vorba de refuzul unei eleve de a citi compunerea. Familia respectivă traversa un moment de criză sufletească, lucru răsfrânt în atitudinea elevei. I-am urmărit comportamentul timp de o săptămână, am constatat destule şi atunci am hotărât să scriu o carte inspirată din psihologia elevului“. Cartea Elenei Adriana Răducan s-ar preta la un scenariu de film deoarece are toate „ingredientele“ pentru o ecranizare de succes.