Deşi a existat o strategie de revigorare a celor nouă centre de permanenţă din judeţul Olt, numai două dintre acestea funcţionează legal.
Centrele prin care medicii de familie ar trebui să asigure permanenţa activităţii medicale în judeţ sunt reînfiinţate cu greu, părţile implicate găsind diverse motive de dispută. Unii medici de familie au refuzat să mai desfăşoare activitate după programul stabilit în cadrul contractului cu CJAS, cât timp legislaţia a fost ambiguă în privinţa funcţionării centrelor de permanenţă; primarii se plâng de lipsa banilor când vine vorba de a aduce spaţiile la standardele de autorizare şi de plata costurilor de întreţinere; reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă cer, la rândul lor, camere pentru şoferii care vor sta la dispoziţia medicilor, pentru a-i duce la urgenţe; autorităţile sanitare judeţene nu pot spune când vor asigura dotarea cu aparatura necesară funcţionării în acord cu standardele minimale.
Centrele din Osica de Sus şi Brastavăţu – în parametri
Deşi încă din iunie există cadru legal pentru reorganizarea centrelor de permanenţă, până acum, din cele nouă propuse la nivelul judeţului, doar două au autorizaţii sanitare de funcţionare valabile, au contract valabil semnat cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, au şi acordul de asociere între medici şi desfăşoară, efectiv, activitate, spaţiile fiind puse la punct. Este vorba de centrele din Brastavăţu şi Osica de Sus, singurele în care medicii îşi vor primi banii pentru gărzile efectuate de la 1 septembrie. Într-o etapă destul de avansată se găsesc şi centrele din Crâmpoia şi Piatra-Olt, în timp ce pentru celelalte trei, Scorniceşti, Potcoava şi Dobroteasa, se poartă încă discuţii între partenerii care ar trebui să le facă să funcţioneze. S-a renunţat, în schimb, la centrele din Băbiciu şi Drăgăneşti. Dacă medicii au fost convinşi cu greu să mai accepte gărzile, după ce, din aprilie, serviciile după program nu le-au fost plătite pentru că nu s-au mai putut încheia contracte cu CJAS, primarii ridică şi ei, la rândul lor, alte probleme. Spaţiile nu le-au putut moderniza pentru că, în ultimele luni, în special după alegeri, n-au văzut un leu de la consiliul judeţean, pentru a se putea apuca de reparaţii.
Dotările minimale, un vis
Ordinul privind asigurarea continuităţii medicale prin centrele de permanenţă stabileşte şi lista de dotări minimale. Nici un centru nu are însă în prezent toate cele enumerate în anexă. Dacă au reuşit să se pună la punct în vederea birourilor, canapelei de consultaţie, a scaunelor, măsuţei, dulapului pentru instrumentar sau suportului pentru perfuzie, aparatura pentru resuscitare încă o aşteaptă. Este vorba de tuburi staţionare pentru oxigen, tuburi portabile, balon de ventilaţie cu măşti pentru diferite mărimi, laringoscop cu lame de diferite mărimi etc. Medicii din gardă mai au nevoie, conform normelor, de lampă pentru examinarea pupilelor, negatoscop pentru radiografii, canule rectale, vaginale şi uretrale, masă ginecologică, trusă completă de mică chirurgie şi multe altele. Membrii din comitetul judeţean de coordonare a centrelor de permanenţă se vor întâlni din nou luna viitoare, pentru a analiza ce s-a modificat între timp.
