Peste 1.800 de elevi din judeţul Olt duc dorul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate şi îngroaşă rândurile copiilor care păşesc pragul cabinetelor psihologice.
Plecaţi în străinătate să le ofere un trai mai bun, părinţii a peste 1.800 de copii din judeţul Olt vor găsi la întoarcere tineri depresivi, cu probleme de comportament, unii care chiar au abandonat şcoala. Cifra este estimativă, însă oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean consideră că numărul real este mult mai mare, multe familii nedeclarând că unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în alte state.
Din datele transmise de şcoli către ISJ, trei unităţi din judeţ se detaşează. La Liceul Teoretic Balş figurează 95 de elevi cu părinţi plecaţi, la Colegiul Economic „P.S. Aurelian“ Slatina – 74, iar la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Corabia – 97. Sunt copii care se îmbracă bine, folosesc telefoane de ultimă generaţie, unii dintre ei vin cu taxiul la şcoală şi îşi permit lucruri la care colegii lor nici nu visează. În schimb, psihologii şcolari sunt din ce în ce mai des sesizaţi de profesorii diriginţi că aceşti elevi comunică greu, au probleme de comportament, unii chiar au tendinţe suicidale. Sunt probleme pe care părinţii nici măcar nu le bănuiesc în momentul în care iau hotărârea să plece, sau, mânaţi de sărăcie, se gândesc că banii chiar pot înlocui totul.
„Dragostea de mamă şi de tată primează în ochii copiilor“
Consilierii şcolari au sesizat că aceşti copii trăiesc adevărate drame, aşa că majoritatea întâlnirilor de specialitate au avut ca temă modalităţi de intervenţie pentru ameliorarea suferinţei lor. Sociologii sau psihologii ar putea povesti ore întregi despre elevi, despre cum i-au văzut schimbându-şi comportamentul. Fetele de liceu preferă compania bărbaţilor în vârstă, care le oferă iluzia unui climat de protecţie. De aici până la sarcini nedorite sau situaţii complicate nu e decât un pas. Băieţii încearcă, la rândul lor, să le demonstreze membrilor grupurilor în care altădată nici nu visau să intre că acum sunt „de nasul lor“. Uneori, astfel de aventuri se sfârşesc la poliţie. Şcoala devine încet, dar sigur, din ce în ce mai neinteresantă.
„Dragostea de mamă şi de tată primează în ochii copiilor, nu banii pe care îi trimit acasă părinţii sau hainele de firmă. Nu se poate spune că există o vârstă la care suportă mai uşor plecarea părinţilor. Acest eveniment lasă urme în viaţa elevilor, indiferent de vârstă. Pe lângă problemele de comportament, şi când spun asta mă refer la absenteism şi rezultate slabe la învăţătură, se constată şi o deteriorare a laturii afective a acestor copii. Au tendinţa de a se izola, de a se închide în sine, de a refuza să comunice cu cei din jur. Sunt mai apatici, refuză să socializeze şi să-şi exprime sentimentele“, descrie câteva dintre „simptome“ directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Psihopedagogică (CJRAP), psiholog Lucia Drăghiceanu.
Diriginţii sunt depăşiţi de situaţie
Primii care ar trebui să le sară în ajutor la şcoală sunt profesorii diriginţi, părinţii de la şcoală, cum erau altădată percepuţi. Doar că în învăţământ intră din ce în ce mai rar cadre didactice cu vocaţie, iar cele cu vechime, puse în situaţia de a parcurge o materie stufoasă, preferă ca în orele de dirigenţie să mai rezolve o problemă la chimie. „Am făcut nenumărate cursuri pentru diriginţi, dar se pare că acestea au avut efect zero în foarte multe cazuri. Ne bucurăm însă că, atunci când au o problemă, diriginţii ne solicită pe noi. De multe ori, şi consilierii din şcoli, care au pregătire sociologică, apelează la centru pentru cazurile mai grave. Când putem, ne deplasăm noi, iar atunci când avem perioade mai aglomerate, elevii vin la centru însoţiţi de rudele în grija cărora au fost lăsaţi sau chiar de diriginţi“, a mai spus Lucia Drăghiceanu.
Cert este că numărul din ce în ce mai mare de elevi cu astfel de probleme a determinat şi adoptarea altor măsuri. „La ultima întâlnire cu consilierii noştri am stabilit ca în fiecare şcoală profesorii diriginţi să fie familiarizaţi cu simptomele depresiei, astfel încât să recunoască o situaţie în care este cazul să intervină“, a completat Drăghiceanu.
Peste 30 de tentative de suicid în anul şcolar încheiat
În completarea tabloului descris, şefa CJRAP a menţionat că numai în anul şcolar 2007- 2008 s-au înregistrat peste 30 de tentative de suicid la nivelul întregului judeţ. Deşi numărul părinţilor care au reuşit să-şi găsească slujbe bune şi acum se întorc pentru a lua cu ei în străinătate şi copiii este în creştere, tot în creştere este şi numărul copiilor lăsaţi acasă de părinţi. Pe de altă parte, reţeaua de specialişti din şcoli nu poate acoperi, în prezent, nici măcar jumătate din numărul unităţilor. Sunt 43 de consilieri, dintre care doar un sfert sunt psihologi.
