Un proiect de lege iniţiat de social-democraţi conferă puteri inimaginabile preşedinţilor de consilii judeţene din România, transformându-i în baroni locali cu acte în regulă.
La două săptămâni după ce dintre candidaţii la preşedinţia consiliilor judeţene s-a ales un câştigător, social-democraţii vor să sporească atribuţiile şefilor de administraţii locale, ridicându-i la rangul de preşedinţi de judeţ. Schiţa proiectului dospit în bucătăria social-democrată a fost prezentată ieri de preşedintele PSD Dolj, Ion Prioteasa, ca măsură în cadrul procesului de descentralizare, după ce luni toţi social-democraţii care au câştigat preşedinţiile consiliilor judeţene au participat la o întâlnire cu liderii partidului la Bucureşti.
Preşedintele CJ preia sarcinile prefectului
Încercarea de a prelua atribuţiile care îi revin prefectului este evidentă încă de la primul alineat al proiectului, unde se specifică faptul că „preşedintele Consiliului Judeţean este garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel judeţean şi este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat“. Cu deosebirea că prefectul doar „asigură“ respectarea şi aplicarea legilor şi a ordinii publice, exact aceeaşi prevedere este trecută în Legea nr. 340/2004 republicată privind Instituţia Prefectului la articolul 24. Printre alte atribuţii, prefectul „asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice“, se arată în actul normativ.
Poliţia, în subordinea consiliului judeţean
Cea mai interesantă dintre prevederile proiectului de act normativ se regăseşte la articolul 8, unde se specifică faptul că majoritatea serviciilor publice deconcentrate vor fi subordonate preşedintelui consiliului judeţean. „Următoarele servicii deconcentrate trec sub autoritatea preşedinţilor consiliului judeţean şi a consiliului judeţean: Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică, Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţia Sanitar-Veterinară, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Direcţia pentru Sport, Direcţia pentru Tineret, Inspectoratul Judeţean pentru Construcţii, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Direcţia Silvică, Direcţia Judeţeană a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, Administraţia Plajelor Maritime şi Fluviale“. Pentru acurateţe, precizăm că pesediştii au uitat din listă Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Garda de Mediu, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Casa Judeţeană de Pensii sau Casa de Asigurări de Sănătate.
Directorii instituţiilor publice, la mâna preşedinţilor CJ
Ca să fie lucrurile clare, iar statutul directorilor acestor servicii să fie limpede ca lumina zilei, la articolul 6, alineatul 1, litera m se precizează faptul că preşedintele CJ „numeşte şi eliberează, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor publice şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia“. Cu alte cuvinte, şeful executivului doljean taie şi spânzură când vine vorba de activitatea directorilor de servicii publice din judeţ. Preşedintele recent reales al CJ Dolj, Ion Prioteasa, a comentat ieri proiectul prezentat, spunând că atribuţiile celor aleşi în această funcţie trebuie sporite, având în vedere legitimitatea votului dat pe 1 iunie de cetăţenii României pentru alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. Potrivit lui Prioteasa, instituţia preşedintelui de CJ este a treia în rang după cea a preşedintelui României şi a primarului Capitalei. „Toate aceste instituţii ar urma să intre în subordinea CJ şi în felul acesta să se modifice mai multe legi. Nu ştiu în ce măsură este posibil să se treacă până la terminarea acestei legislaturi a parlamentului. Cu siguranţă va fi depus proiectul în Parlamentul României şi în felul acesta preşedintele CJ şi consiliul judeţean vor primi sarcini sporite, unele dintre ele deosebit de importante şi intense“, a spus Prioteasa. Întrebat ce ar urma să facă în cazul adoptării legii un prefect sau dacă Instituţia Prefectului ar trebui desfiinţată, preşedintele CJ a spus că nu intră în sarcina sa să comenteze astfel de lucruri.
Proiectul de lege, în contradictoriu cu legea fundamentală
Toate ar fi bune şi frumoase dacă printre legile care vin în contradicţie cu proiectul pesedist la care a făcut ieri referire Prioteasa nu s-ar afla şi cea fundamentală, Constituţia României. La articolul 123 din Constituţie se specifică faptul că „prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale“. Prefectul de Dolj, Silviu Dumitru, a declarat ieri că nu îl interesează ce se va întâmpla cu proiectul de act normativ şi că se va supune deciziei parlamentarilor, indiferent de aceasta. „Dacă Parlamentul României adoptă aşa ceva, eu nu am nimic împotrivă. Cele două Camere au destui oameni cu scaun la cap să judece dacă e un proiect bun. Eu mă voi supune oricărei decizii“, a spus prefectul de Dolj.
