Ca în fiecare an, cu ocazia Zilelor Municipiului Craiova, alături de actori, regizori, dansatori şi cântăreţi, în oraş îşi fac apariţia şi meşterii populari. Veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării sau din judeţele învecinate, îmbrăcaţi în costume populare, cei mai vestiţi meşteri îi aşteaptă pe craioveni timp de patru zile în faţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu“.
La primele ore ale dimineţii de ieri în faţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova a fost forfotă mare. Unii au cărat cutii şi sacoşe pline, alţii au întins mesele, au scos cu multă grijă din bagaje diferite obiecte, farfurii, căni, carafe şi alte obiecte din ceramică, obiecte din lemn sau piele, sculpturi şi icoane, păpuşi din cârpă sau foi de porumb, covoare şi costume populare şi multe alte obiecte făcute manual. Meşterii populari din toate zonele ţării au venit din nou în Cetatea Băniei ca să le aducă tuturor craiovenilor o fărâmă din arta populară şi să le dezvăluie ceva din meşteşugul lor.
Păpuşi din frunze de porumb, 20 de lei bucata
Cei care au venit de dimineaţă şi-au aranjat marfa şi, îmbrăcaţi în costume populare, şi-au întâmpinat cumpărătorii, alţii încă îşi căutau un loc unde să se aşeze şi să îşi întindă marfa. „Mulţi de abia acum au venit şi nu au mese, caută un loc. Noi am venit de dimineaţă cu Trăbănţelul nostru şi am găsit aici loc bun. Eu pictez icoane pe sticlă şi fac păpuşi din frunze de porumb. 20 de lei bucata şi se vând ca pâinea caldă, că de abia îmi mai rămân de la un târg la altul. Două ore îmi ia să fac o păpuşă şi să o şi îmbrac în costum popular, pe care tot eu îl confecţionez. Soţul meu sculptează şi am aici câteva din obiectele făcute de el“, a povestit Elena Mateescu, din Curtea de Argeş. De clienţi nu se pot plânge meşterii populari, mulţi dintre ei având chiar cumpărători fideli care vin în fiecare an şi iau de la ei.
Furci de tors, vândute în euro
Meşterii îi cunosc şi îi aşteaptă, mai schimbă o vorbă, mai află ce au făcut în ultimul an şi se bucură când ştiu că oamenilor le merge bine. Constantin Manoli, din Vâlcea, este un meşter cunoscut în toate târgurile din ţară şi din străinătate şi i-a uimit pe europeni cu obiectele făcute de el. Tâlcul îl ştie doar meşterul. „Un obiect trebuie să aibă o triplă însemnătate – să fie funcţional, să fie ornamental şi simbolic. Toate obiectele mele sunt aşa şi îmi place să le explic oamenilor asta. Aşa am făcut şi la Bruxelles, unde am reprezentat România la un târg de artă populară, şi europenii au fost încântaţi de obiectele noastre. De, doar am nume predestinat“, a spus Constantin Manoli. Meşterul vinde şi furci de tors, a căror denumire este scrisă în trei limbi europene. „Preţul lor este între 50 şi 100 de euro şi le cumpără mai ales colecţionarii, că nu mai toarce nimeni azi. Anul trecut, doi tineri de aici au cumpărat două, că şi-au amenajat o cameră cu obiecte tradiţionale. Mi-au spus că vor lua şi anul ăsta ceva de la mine. Îi aştept, că vin aici, la Craiova, de 15 ani şi am clienţii mei. Bănia este unul dintre locurile mele de suflet, aici am făcut facultatea, aici mi-am cunoscut soţia“, a povestit Manoli.
Între horă şi muzică mexicană
Şi în timp ce craiovenii s-au plimbat printre corturile meşterilor, în faţa teatrului, ansamblul de copii din Goicea Mică a încins o horă, iar cântecele populare ale tarafului au completat atmosfera rustică din centrul Craiovei. Mai departe de petrecerea românească, un grup de mexicani şi unul de indieni şi-au prezentat şi ei arta lor populară şi „i-au acompaniat“ pe olteni cu cântecele lor tradiţionale. Craiovenii s-au oprit curioşi şi i-au privit pe ciudaţii musafiri, dar de cumpărat au preferat să cumpere o oală, o farfurie, o lingură de lemn sau alt obiect tradiţional românesc cu doar câteva zeci de lei, care să le amintească de târgul din acest an.
Nu poţi să pleci însă de la târg fără să mănânci ceva, aşa că oltenii a trebuit să aleagă între colacii secuieşti aburinzi al căror miros a cuprins toată piaţa şi turta dulce, ciubucul sau halviţa.
Căluşari şi personaje de poveste
În Piaţa „Mihai Viteazul“ au continuat şi în cea de-a patra zi a Festivalului Zilele Municipiului Craiova spectacolele de animaţie stradală. Copiii au făcut cunoştinţă cu personajele de poveste şi a trebuit să îl ajute pe iepuraş să scape de lupul cel rău care voia să îl mănânce şi să îşi facă din blana lui mănuşi. În jurul prânzului, în piaţă şi-au făcut apariţia şi căluşarii, care au dansat pentru trecători şi au continuat petrecerea oltenească începută în faţa Teatrului Naţional.
