Intrebarea este cite dintre obiectivele puse pe tapet de consiliul judetean au fost cu adevarat afectate de inundatiile din 2-3 iulie
Inundatiile din 2-3 iulie au transformat judetul Olt intr-un imens morman de asfalt. Aceasta este imaginea pe care au redat-o, cit se poate de fidel, posturile de televiziune si ziarele locale si centrale. Drumuri spulberate de suvoaiele dezlantuite, poduri facute una cu pamintul, sate izolate de restul lumii, acestea sint citeva dintre imaginile care au tinut primele pagini ale ziarelor. La trei saptamini de la dezastru, au fost date publicitatii primele cifre care prezinta situatia distrugerilor provocate de inundatii pe drumurile judetene, comunale, precum si in ceea ce priveste podurile si podetele. Cifrele spun totul despre ce a insemnat un judet nepregatit pentru o asemenea lovitura. Drama oamenilor care si-au vazut distruse casele si gospodariile a fost completata de imposibilitatea de a circula pe drumurile comunale si judetene, unele dintre ele abia terminate. Aceasta nu este insa tot. Pe lista cu obiectivele distruse de inundatii se gasesc unele care, dincolo de a fi atinse de ape, nici macar nu exista.
26 de miliarde de lei pentru drumurile judetene si 36 pentru cele comunale
Drumurile judetene si comunale, in mare suferinta chiar si inainte de producerea inundatiilor, n-au avut nici o sansa in fata viiturilor. Acolo unde au fost acoperite de ape, ele s-au transformat in amintire. Banii necesari pentru repararea acestor drumuri, peste 62 de miliarde de lei, se vor lasa probabil asteptati. Sint alte prioritati, iar Consiliul Judetean (CJ) Olt are si alte probleme. Pe drumurile judetene se poate merge, ca si pina acum, cu multa atentie si cu rabdare. Ramine doar ca specialistii prefecturii sa verifice, pe cit este posibil, care dintre aceste drumuri au fost cu adevarat afectate de inundatii. Pentru ca simpla citire a listei cu drumurile afectate este de natura sa ingrijoreze. Tot judetul pare, daca nu lipsit de cai de acces, cel putin in pericol de a fi ingropat sub darimaturi. Iar lista seamana mai degraba cu o agenda de posibile investitii ale CJ, cu sau fara inundatii. Partea leului o cere DJ 643E, care, la nivelul comunei Iancu Jianu, necesita refacerea carosabilului si a acostamentelor, prin balastari (6 km) si o consolidare prin zid de sprijin pe o distanta de 100 metri. Si DJ 643 necesita, in comuna Voineasa, refacerea carosabilului si a acostamentelor, prin balastari, precum si o consolidare prin zid de sprijin si completari gabioane (alunecare de teren), costurile ridicindu-se la 2,2 miliarde de lei. Au mai fost afectate, potrivit raportului intocmit, alte 22 de portiuni de drumuri judetene, fiecare dintre ele necesitind balastari si consolidari. Nici drumurile comunale nu se prezinta altfel. 34 dintre acestea au nevoie de reparatii si consolidari, cel putin asa reiese din raportul CJ. In aceasta situatie se afla Drumul Comunal 21 A, de la Teslui, distrus nu atit din pricina inundatiilor din 2-3 iulie, cit a nepasarii celor care raspund de el. Nu mai putin de 18 miliarde de lei sint necesari pentru ca circulatia peste barajul de la Mosteni sa se defasoare in conditii normale si oamenii amenintati de alunecarile de teren din zona sa poata dormi linistiti. Peste un miliard si jumatate de lei sint necesari pentru refacerea a cinci kilometri de ulite comunale in Movileni si tot atit pentru refacerea ulitelor din Serbanesti. Asadar, un total de peste 36,5 de miliarde de lei.
Podul de piatra fie s-a rupt, fie n-a fost deloc
La capitolul „poduri si podete“, situatia se complica, mai ales ca este un subiect mai delicat. Daca drumul afectat poate fi folosit, fara poduri, legaturile sint complet taiate. Raportul CJ cuprinde nu mai putin de 14 poduri aferente drumurilor judetene, care au fost afectate in urma inundatiilor din 2-3 iulie. La pozitia 29 figureaza DJ 703D si DJ 703C, in comuna Cungrea, cu doua poduri din beton. Iar suma necesara „refacerii infrastructurii si suprastructurii podurilor“ este de aproximativ 14,5 miliarde de lei. Insa, cine este curios sa vada podurile prabusite la Cungrea, va avea o mare surpriza. Respectivele poduri nu exista. Aici sint doar niste punti metalice, peste care satenii trec piriul Cungrisoara, si niste dale de ciment care au alcatuit un podet pe acest drum judetean. Nici primarul din Cungrea, Gheorghe Stancana, nu stie despre vreun pod afectat de inundatiile din 2-3 iulie. „E adevarat ca avem nevoie de poduri aici, pentru ca, atunci cind piriul Cungrisoara se uneste cu Albestiul, vine apa si nu se mai poate traversa. Viitura din 2-3 iulie a distrus doar puntea asta de metal, dar nu e o problema, ca o gasim dupa ce trece apa si o punem la loc“. Nici drumul judetean 703D, care face legatura intre Cungrea si Leleasca, nu pare sa aiba vreo problema in urma inundatiilor. „Nu ne mai trebuie balastare la drumul asta. S-a tot facut si nu are nici un rost. E drum judetean, face legatura intre doua comune si ar trebui asfaltat sau betonat“, a spus primarul Gheorghe Stancana.
Situatia podurilor si a drumului din Cungrea pare sa nu fie singulara. Si alte drumuri si poduri din judet se regasesc pe aceasta lista, desi n-ar trebui. Probabil ca, din exces de zel, reprezentantii CJ au facut o lista cu obiective prioritare. O parte dintre ele n-au nici cea mai vaga legatura cu potopul din 2-3 iulie, dar au fost bifate. Ramine doar ca oamenii lui J. Copilau sa explice ce cautau pe respectiva lista obiective care nu numai ca n-au fost atinse de inundatiile din 2-3 iulie, dar nici nu exista. Sau este si asta o modalitate sa capeti fonduri de la guvern pentru a rotunji bugetul consiliului? La aceeasi concluzie par sa fi ajuns si reprezentantii Prefecturii Olt. Pentru a nu exista dubii in privinta raportului intocmit de CJ, la nivelul prefecturii a fost formata o comisie care trebuie sa verifice veridicitatea datelor din raport. Se vor face fotografii in toate locurile indicate ca fiind cu probleme, urmind sa se stabileasca in ce masura consiliul a facut cu adevarat o situatie a distrugerilor provocate de inundatii.
SAPARD-ul a dat, potopul a luat
O situatie incredibila exista in comuna Ipotesti. Aici, la mijlocul anului trecut, au fost construite doua poduri cu bani provenind dintr-un proiect SAPARD. Inaugurate cu mare fast, in prezenta oficialilor agentiei, dar si a reprezentantilor prefecturii si ai consiliului, podurile erau prezentate de constructor, firma SC Grup Primacons, ca lucrari extrem de sigure. Podurile au rezistat insa doar pina la prima ploaie mai serioasa. Umflate de precipitatiile abundente din 2-3 iulie, piraiele Dirjov si Oboga au pus la pamint cele doua poduri. Cel peste Dirjov s-a prabusit de la un capat, fiind necesara umplerea golului creat cu citeva tone de piatra. Chiar si asa, trecerea peste el ramine o aventura periculoasa. In ceea ce priveste podul peste Oboga, acesta s-a facut una cu pamintul. Din tonele de beton si fier n-a mai ramas decit o gramada impresionanta de resturi, acoperite de mizeria adusa de piriu. Analiza facuta la fata locului a adus ceva clarificari privind constructia celor doua poduri, constructorul angajindu-se sa le refaca din temelii.
