Guvernul condus de prim-ministrul François Bayrou a fost demis, pe 8 septembrie, în urma unei moțiuni de neîncredere în Adunarea Națională, unde 364 de deputați au votat împotriva sa, față de doar 194 susținători. Bayrou a condus guvernul doar nouă luni, potrivit The Guardian.
Planul său de austeritate de 44 de miliarde de euro, incluzând desființarea a două zile libere naționale, a provocat opoziție atât din partea stângii, cât și a extremei drepte. Ca răspuns, partidul lui Bayrou a convocat votul de încredere, dar a pierdut masiv, ceea ce agravează criza politică deja existentă.
Provocările lui Macron
Președintele Emmanuel Macron se confruntă cu o instabilitate cronică — acesta devine al treilea prim-ministru demis în mai puțin de un an, iar al cincilea de la preluarea mandatului său în 2022. Parlamentul este profund fragmentat: nu există o majoritate clară, iar alegerile anticipate, deși cerute de opoziție, sunt considerate riscante.
În această situație sensibilă, Macron trebuie să identifice un candidat capabil să negocieze sprijinul celorlalte grupuri politice și să treacă un nou buget pe 2026 înainte de sfârșitul anului.
Implicații economice și sociale
Criza politică agravează presiunea asupra economiei: datoria publică urcă spre 114 % din PIB, iar serviciul datoriei ocupă deja 7 % din cheltuielile statului. Agențiile de rating avertizează, iar costurile de împrumut cresc. Pe străzi, protestele și grevele escaladează, alimentate de un val de frustrare.
Partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, cer alegeri anticipate și nu oferă sprijin unui Guvern fragil precum cel condus de Bayrou, complicând misiunea lui Macron.
Cine ar putea fi următorul prim-ministru?
Deocamdată, președintele Macron nu a anunțat oficial un succesor pentru François Bayrou, însă câteva nume circulă în presa franceză și în culisele politice:
- Gérald Darmanin – actual ministru de interne, apropiat de Macron, dar cu relații tensionate cu stânga și criticat pentru gestionarea protestelor.
- Élisabeth Borne – fostă prim-ministră, considerată o opțiune de „stabilitate temporară”, deși revenirea ei ar fi privită ca un pas înapoi.
- Bruno Le Maire – ministrul economiei, cu experiență solidă în finanțe, văzut ca o figură capabilă să liniștească piețele, dar lipsit de sprijin politic puternic în parlament.
- Un tehnocrat sau independent – există posibilitatea ca Macron să recurgă la o figură neutră, pentru a construi o coaliție punctuală și a trece bugetul.
Scenarii posibile
Un guvern minoritar fragil
Macron ar putea numi un premier apropiat, dar care va depinde de voturi ocazionale din partea opoziției, la fiecare lege importantă. Aceasta ar menține instabilitatea.
Coaliție temporară cu stânga moderată
O parte a socialiștilor și ecologiștilor ar putea accepta o înțelegere pentru evitarea haosului economic, dar doar în schimbul renunțării la măsurile dure de austeritate.
Alegeri anticipate
Solicitate de opoziție, dar considerate riscante de Élysée: sondajele sugerează o creștere a sprijinului pentru Marine Le Pen și extrema dreaptă. Macron ar putea evita acest scenariu cât mai mult timp.
Citește și: 19 morți în protestele din Nepal. Guvernul ridică interdicția asupra rețelelor sociale
