Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a primit astăzi, 19 iunie, delegaţia parlamentară a Republicii Moldova care participă, la Bucureşti, la cea de-a doua reuniune a Comisiei comune pentru integrare europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.
Şeful diplomaţiei române a salutat clarificarea situaţiei politice de la Chişinău, odată cu învestirea unui nou guvern cu o agendă pro-europeană reconfirmată. În acest context, Titus Corlăţean a apreciat că organizarea celei de-a doua reuniuni a Comisiei comune inter-parlamentare, a cărei înfiinţare a iniţiat-o în calitatea anterioară de preşedinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României, reprezintă expresia voinţei politice a Parlamentului Republicii Moldova de a susţine cursul accelerat al integrării europene şi de a consolida dialogul privilegiat pe această temă, cu partea română.
Ministrul afacerilor externe a arătat că obiectivele vizate de Republica Moldova în perspectiva summit-ului Parteneriatului Estic (Vilnius, noiembrie 2013) sunt întru totul realizabile, în condiţiile menţinerii ritmului alert al reformelor şi al aplicării angajamentelor asumate. Stabilitatea şi predictibilitatea în plan legislativ, precum şi consolidarea pe mai departe a instituţiilor statului de drept devin argumente importante în afirmarea aspiraţiilor europene ale Chişinăului.
În cursul schimbului de vederi cu deputaţii de la Chişinău a fost evidenţiată dinamica pozitivă a Parteneriatului Strategic bilateral, susţinută de iniţiativele de cooperare în curs menite să racordeze mai strâns Republica Moldova la spaţiul european. Au fost evocate, în acest context, proiectele de interconectare energetică, cele destinate consolidării capacităţilor instituţionale ale Republicii Moldova, cu accent pe domeniile de primă relevanţă pentru integrarea europeană, precum şi cooperarea derulată la nivelul autorităţilor locale, al societăţii civile şi organizaţiilor neguvernamentale. Ministrul Titus Corlăţean a subliniat rolul esenţial ce revine Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău în stabilirea reperelor de bază ale dialogului politic bilateral şi în sprijinirea transpunerii în practică a priorităţilor de cooperare agreate de Guvernele celor două state.
