Legea Curţii de Conturi, contestată la Curtea Constituţională

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat astăzi Curtea Constituţională privind Legea Curţii de Conturi, reclamând prevederea potrivit căreia consilierii de conturi pot primi pensie în acelaşi regim cu magistraţii, precum şi articolul care instituie condiţiile de numire a consilierilor. Prin demersul său, şeful statului a amânat numirea noii conduceri a instituţiei, în condiţiile în care mandatul celei actuale a expirat pe 30 septembrie, după ce în prealabil a fost prelungit de trei ori.
"Actul normativ creează o discriminare pozitivă inacceptabilă, prin aceea că vor beneficia de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, consilierii de conturi care au îndeplinit funcţia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, în timp ce magistraţii beneficiază de pensie de serviciu, dacă au îndeplinit funcţia timp de 25 de ani", susţine preşedintele în textul sesizării, motivând că, "dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit".
Pe de altă parte, şeful statului reclamă articolul referitor la organizarea activităţii Curţii de Conturi şi valorificarea actelor de control, susţinând că astfel se permite Curţii de Conturi să îşi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curţii, organizarea activităţii specifice, precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi. "În felul acesta, Plenul Curţii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobândind atribuţii de legiferare", arată Băsescu, cu referire la articolul din Constituţie potrivit căruia organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică.
Băsescu a contestat şi articolul prin care se instituie, în sarcina Curţii de Conturi, obligaţia de a cere celor în drept suspendarea din funcţie "a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate". Potrivit preşedintelui, prin acordarea acestui drept, se încalcă articolul constituţional care prezumă nevinovăţia care operează până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, cât şi cel care acordă dreptul la muncă.
De asemenea, în opinia şefului statului, reglementarea care dă dreptul plenului Curţii de Conturi să stabilească amenda este contrară Constituţiei, care prevede că "impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, se stabilesc (…) numai prin lege". "În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea sancţiunii trebuie să fie în competenţa autorităţii publice însărcinate cu organizarea executării legii şi nu a celei însărcinate cu aplicarea legii", a mai argumentat Băsescu.
Un alt articol sesizat de preşedinte este cel privind condiţiile de numire în funcţia de consilier de conturi, anume menţionarea studiilor. "Dacă leguitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi să se facă în anumite condiţii, ar fi procedat ca în cazul magistraţilor sau al membrilor Curţii Constituţionale. (…) Restrângerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constituţional, consilierii de conturi fiind numiţi de către Parlament, în urma negocierii dintre partidele politice", a explicat şeful statului.
În fine, preşedintele susţine că în forma legii trimisă spre promulgare, se recunoaşte membrilor Curţii de Conturi statutul de "demnitari de stat" din cauza numirii pe criterii politice. "Sintagma demnitar de stat nu îşi găseşte corespondentul în legislaţia actuală, articolul 16 alin. 3 din Constituţie referindu-se la funcţii şi demnităţi publice", a mai contestat Băsescu.
Contestarea Legii Curţii de Conturi prelungeşte vidul de putere existent la nivelul acestei instituţii, în condiţiile în care mandatul conducerii actuale a expirat pe 30 septembrie. De altfel, mandatul actualei conduceri a expirat pe 14 februarie 2008, fiind prelungit de trei ori până acum de parlament.
Numele preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, a fost singurul vehiculat până în acest moment pentru preluarea conducerii Curţii, în locul lui Dan Drossu Şaguna.