Personaje de poveste, ansambluri de muzică populară românească, tătărească şi turcească au făcut în cea de-a treia zi a manifestărilor dedicate municipiului Craiova deliciul trecătorilor de pe strada Unirii sau din Piaţa „Mihai Viteazul“.
Personaje nonconformist îmbrăcate patrulau ieri la prânz prin Piaţa „Mihai Viteazul“. Erau membrii ansamblurilor de dans care urma să-şi înceapă reprezentaţia. Ceva mai jos, alte apariţii ciudate, un căţel, un măgăruş cam jucăuş, o băbuţă, dar şi o prinţesă. Erau personaje coborâte din poveste pentru a împărţi baloane trecătorilor. Nu lipsea nici muzica. Din două boxe ascunse într-un colţ răsunau melodiile adorate de cei mici, „Răţuştele mele“, „Motanul“ şi alte şlagăre din Cutiuţele Muzicale. Şi, ca la orice paradă care se respectă, invitaţiile la dans nu au întârziat. E drept că veselul măgăruş a găsit cu greu o parteneră. Pentru câteva minute, zâna coborâtă din paginile „Poveştilor fără sfârşit“ a lui Michael Ende i s-a alăturat. Şi dacă n-a convins-o să valseze împreună decât pentru scurt timp, i-a furat măcar un pupic. Printre trecători s-au strecurat şi Jerry, cunoscutul personaj de desen animat, dar şi grăsuţul ursuleţ. Micuţii au fost pe deplin cuceriţi de minunatele personaje, aşa că au vrut să ia şi câte o amintire cu ei acasă. Cea mai la îndemână soluţie a fost o fotografie. Am părăsit încet zona, lăsându-i pe prichindei să guste momentele petrecute în compania personajelor îndrăgite, căci ceva mai sus, alt eveniment stradal se consuma.
Dansuri tătăreşti, turceşti şi româneşti
Piaţa „Mihai Viteazul“ a devenit pentru o oră scenă pentru ansamblurile de muzică populară româneşti, tătăreşti şi turceşti. Dacă micuţii componenţi ai Ansamblului „Brăduleţul“ de la Liceul „Henri Coandă“, laureaţi doi ani la rând la Festivalul Internaţional Şcolar din Italia, au încântat audienţa cu o suită de dansuri olteneşti, din care nu au lipsit sârbele, „Alunelul“, „Ariciul“, „Galaonul“, Ansamblul „Ucansu“ din Constanţa a venit să cucerească prin dansurile tătăreşti şi prin portul popular. Punctul culminat a aparţinut însă Ansamblului „Yafem“ din Yalova, Turcia. Aceştia au renunţat în primul rând la clasicele CD-uri cu muzică şi şi-au adus instrumentiştii cu ei. După o demonstraţie muzicală, au intrat în scenă patru luptători, dansatori. Nu a fost vorba de un dans obişnuit şi nici de un joc, ci mai degrabă de o demonstraţie de luptă de stradă. S-a lăsat cu confruntări corp la corp, cu trântiri pe ciment, căci de pământ, nici pomeneală în piaţă. S-au auzit nu numai acorduri muzicale, ci şi sunet de arme, într-un joc de scenă stradal impresionant. Spectacolul s-a încheiat în acelaşi sunet de tobe, care a făcut să se termine brusc şi conversaţia unor vârstnici ce disputau apriga problemă a pensiilor. Mare dilemă mare şi-n partea dreaptă. Curioşii de pe la noi, deloc fascinaţi de frumuseţea momentului artistic, nu prea înţelegeau mersul lucrurilor. Aşa că începuseră să-şi dea cu presupusul despre originea dansatorilor. „De unde sunt ăştia, frate?“, „Să fie turci?“ sau „Poate tătari“. Noroc cu steagul celor de la Yafem, Turcia, care le-a elucidat misterul.
Cu puţin noroc, cu indulgenţă din partea vremii, spectacolele stradale au început timid. Şi chiar dacă actorii Teatrului pentru Copii şi Tineret nu au putut onora „Invitaţia la joacă“, iar micuţii pricepuţi au lipsit cu ale lor obiecte de la Târgul Voinicilă, care ar fi trebuit să se desfăşoare începând de la ora 12.00, în faţa magazinului Mercur, craiovenii au mai putut gusta puţin din aerul sărbătoresc alături de personajele de basm şi de dansurile ansamblurilor româneşti, tătăreşti şi turceşti.
