• Cu 15-20 de kilograme de deseuri strinse, zeci de severineni isi asigura traiul zilnic • Pietele si bazarele, cele mai rentabile locatii pentru stringatorii de cartoane
Majoritatea produselor se distribuie in magazine si in punctele de desfacere in baxuri, ambalate in cutii de carton. Dupa ce produsele sint scoase din cutii, de obicei acestea sint aruncate la tomberon, de unde ajung sa fie arse la groapa de gunoi a orasului. Exista insa unii oameni pentru care deseurile din carton inseamna foarte mult, fiind o sursa importanta de venituri.
Prima veriga a lantului reciclarii – „cartonarii“
In aceasta categorie intra, in primul rind, cei care, din diferite motive, nu au o locuinta si care traiesc pe strazi. Pentru ei, o cutie de carton aruncata inseamna o bucata de piine, iar daca reusesc sa stringa 15-20 de kilograme de cartoane isi asigura minimul de bani. Zonele unde se gasesc cartoane sint impartite si se stiu foarte bine cei care apartin de o zona sau alta.
Magazinele de cartier au „cartonari“ fideli
In Drobeta Turnu Severin, zonele cele mai bune sint pietele, bazarele si containerele dintre blocuri. Pietele sint cele mai cautate, dar „cartonarii“ trebuie sa fie pe faza. Si in bazar se gasesc cartoane. Aici, situatia este mai dificila, deoarece de curatenia locatiei se ocupa o firma specializata.
„Nu mai e voie sa stringem cartoane din bazar, iar daca ne prind ni le iau. Inainte, faceam si noi un ban. Decit sa fur sau sa dau cuiva in cap…“, spune Petrea, un „cartonar“ care-si face veacul in apropierea bazarului Dunarea. El va arunca peste gard cartoanele luate din bazar, intr-un loc stiut de el, si va merge noaptea sa le ridice. Exista totusi riscul sa fie vazut de un concurent, care daca ajunge inaintea lui, i le poate lua. In rest, fiecare se descurca asa cum poate. Unii fac de serviciu pe la unele magazine cind se primeste marfa, iar altii pur si simplu scotocesc prin containere. Vinzatoarea unui magazin din cartierul Crihala a spus ca il cunoaste de mai mult timp pe un batrin cu barba care aduna cartoane si de fiecare data cind primeste marfa ii da voie sa ia ambalajele. Toate acestea nu au nici o legatura cu reciclarea materialelor, curatenia orasului sau ecologia.
Punctele de colectare ofera intre 1.800 si 2.000 de lei pe kilogram
La punctele de colectare a deseurilor, pentru un kilogram de carton se obtine intre 1.800 si 2.000 de lei, in functie de calitate. In Drobeta Turnu Severin nu prea exista insa astfel de puncte de colectare.
Majoritatea agentilor economici care se ocupa de colectarea deseurilor de hirtie si carton prefera sa incheie contracte cu societati comerciale care ruleaza cantitati considerabile de marfuri, de la care obtin cantitati mari de carton reciclabil, si, implicit, un profit mai mare. Infiintarea unui punct de colectare presupune inchirierea sau cumpararea unui spatiu, amenajarea acestuia, dotarea cu utilaje specifice, obtinerea autorizatiilor de functionare, de mediu, si cele specifice acestui domeniu de activitate, angajarea personalului, asigurarea unui mijloc de transport, precum si un fond de rulaj. Profiturile obtinute nu sint insa de natura sa incurajeze demararea unei astfel de activitati. Dupa achizitionarea de la populatie, care se face cu plata pe loc pe baza de borderou si semnatura, hirtia si cartoanele se sorteaza, se baloteaza, si se depoziteaza pina cind se aduna o cantitate mai mare, care se transporta la centrele care recicleaza astfel de materii prime.
„Noi rulam cam 50 de tone de deseuri pe luna, cu un profit aproximativ de cinci milioane de lei. Aproape ca nu se merita sa desfasori o astfel de activitate. Colectarea se face in cea mai mare parte de la oameni fara casa, pensionari. Decit sa scot din buzunar 10.000 de lei sa dau unui cersetor, mai bine il trimit sa stringa cartoane, pentru care ii platesc bucuros cele zece mii de lei“, a spus Teodor Mateescu, patronul unei societati de colectare a deseurilor de hirtie.
Gunoierii fac ecologia
Inspectoratul pentru Protectia Mediului Mehedinti desfasoara periodic actiuni de sensibilizare a opiniei publice, de constientizare a importantei reciclarii, din toate punctele de vedere, social, economic si ecologic. Potrivit inspectorului-sef al institutiei, Nicolae Pascovici, Drobeta Turnu Severin ar putea beneficia, in curind, de un modern sistem de reciclare a deseurilor.
O tona de deseuri inlocuieste in procesul tehnologic aproximativ 5,5-6 metri cubi de masa lemnoasa si salveaza de la taiere cel putin un copac. Severinenii arunca zilnic aproximativ 30 tone de hirtie si carton. Daca s-ar recicla macar jumatate din aceasta cantitate, ar fi salvati zilnic de la taiere 18-20 de copaci. Cel putin deocamdata, cei mai constiinciosi ecologisti ramin cartonarii.
