Serviciul Judeţean de Ambulanţă Dolj s-a trezit în situaţia de a nu mai putea recupera un prejudiciu, în cuantum de 979,10 lei, cauzat de doi angajaţi, pentru o faptă constatată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, pe motiv că, potrivit Codului Muncii, aplicarea sancţiunii disciplinare nu se poate face de angajator mai târziu de şase luni de la data săvârşirii faptei. Cu alte cuvinte, angajarea răspunderii disciplinare în cazul celor doi vinovaţi i-a scăpat pe aceştia de răspundere, iar instituţia a rămas cu paguba.
O faptă petrecută pe 6 februarie 2012, la Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Dolj, care a adus un prejudiciu de 979,10 lei, potrivit procurorului (700 de lei potrivit managerului SJA, Cristian Gângioveanu), a rămas, într-un final, nesancţionată de instituţie. Doi ambulanţieri de la Substaţia Sadova, Ion Popescu şi Dumitru Bîrsanu, s-au trezit sancţionaţi pentru lipsa a două anvelope de la ambulanţa pe care o predaseră fără să fie constatate nereguli de SJA. Ulterior, s-a constatat că două dintre anvelopele vehiculului nu corespundeau cu cele din fişa de inventar şi aveau un grad de uzură foarte ridicat (fuseseră înlocuite), motiv pentru care cei doi ambulanţieri s-au ales cu sancţiune disciplinară constând în reducerea cu 10% a salariului pe o perioadă de trei luni (se întâmpla pe 17 februarie 2012).
„Ei au fost sancţionaţi pentru neglijenţă în serviciu. Nu-i puteam acuza de furt, dacă nu avem dovezi“, afirma, în primăvară, managerul Cristian Gângioveanu, în articolul „Acuze, reclamaţii şi procese la Serviciul de Ambulanţă Dolj“, apărut în ediţia din 26 aprilie 2013 a Gazetei de Sud, în care era relatată pe larg întâmplarea. Tot atunci se punea întrebarea cine va răspunde pentru dispariţia celor două anvelope noi şi cum îşi va recupera prejudiciul Serviciul Judeţean de Ambulanţă.
În aprilie, SJA nu ştia pe cine să sancţioneze
În februarie 2012, Popescu şi Bîrsanu au făcut plângere la poliţie, susţinând că vinovaţi de furtul celor două anvelope sunt doi colegi ai lor de la Substaţia Sadova, fraţii Florin şi Dănuţ Dogaru. După un an de anchetă, susţinerea celor doi s-a confirmat, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a decis, în martie 2013, scoaterea de sub urmărirea penală, pentru furt calificat, a lui Dogaru Florin şi Dogaru Dănuţ şi aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ, în speţă amendă de 500 de lei şi plata a câte 100 de lei, cheltuieli judiciare, deoarece „fapta nu reprezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi nu a pricinuit urmări grave, iar învinuiţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale“. Cu alte cuvinte, Parchetul considera suficientă amenda, însă preciza pentru GdS că „recuperarea prejudiciului rămâne la latitudinea părţii vătămate“.
Atunci, managerul SJA Dolj susţinea că ştie care este paguba, 700 de lei pentru cele două anvelope, „dar nu ni s-a spus cine este vinovatul, ca să recuperăm banii“. „Nu am sancţionat pe nimeni, pentru că nu ştim pe cine să dăm în judecată. Nu am primit nimic oficial de la nici o instituţie acreditată în care să ni se transmită că autorii furtului de anvelope au fost X şi Y, pentru a vedea cum poate fi recuperat prejudiciul“, spunea Cristian Gângioveanu. Între timp, acesta îşi pusese semnătura pe decizia de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă a lui Ion Popescu şi Dumitru Bîrsanu, pentru furt de carburant (martie 2013), faptă reclamată de fraţii Dogaru în februarie 2013. „Anvelope, motorină, tot furt este“, spunea atunci managerul, care ne preciza că va lua aceeaşi decizie şi în cazul furtului de anvelope, când va afla oficial făptaşii.
Când a aflat,
a rămas cu paguba
Şi i-a aflat, după spusele sale, la puţin timp după articolul apărut în GdS, când a primit şi recomandarea de a face o cerere la Parchet, pentru a i se comunica soluţia pronunţată în dosar, în regim de urgenţă. Cu decizia „în buzunar“, managerul SJA a trecut la sancţionarea făptaşilor, dar, surpriză, nu a mai putut face nimic. Motivul: trecuseră mai mult de şase luni de la data săvârşirii faptei (6 februarie 2012). „Am ridicat de la Parchet soluţia, am întrunit Comisia de Disciplină, dar, pe Codul Muncii, nu am mai putut da nici o sancţiune pentru că trecuseră mai mult de şase luni de la comiterea faptei. Deci, nu ne mai puteam îndrepta cu sancţiune administrativă împotriva lor“, a afirmat Cristian Gângioveanu. Acesta a mai precizat că nici nu le putea opri din salariu celor doi pentru recuperarea prejudiciului, fără să aibă şi acordul lor, aşa că Serviciul Judeţean de Ambulanţă a rămas cu paguba.
Ce spune însă legea? În Codul Muncii se precizează într-adevăr că angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. Această abatere disciplinară este descrisă însă de Codul Muncii ca „o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici“. Ea poate duce la sancţiuni disciplinare care pornesc de la avertisment scris, retrogradarea din funcţie, reducerea salariului de bază, până la desfacerea contractului de muncă, dar se aplică „în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de şase luni de la data săvârşirii faptei“. Deci, angajarea răspunderii disciplinare în cazul celor doi vinovaţi de furt i-a scăpat pe aceştia de răspundere.
Dacă s-ar fi aplicat, tot conform Codului Muncii, răspunderea patrimonială, care se referă la „pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca salariaţilor“, atunci acoperirea prejudiciului se putea face prin reţineri lunare din salariu. „Dacă angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă, va putea solicita recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării“, mai spune legea. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor nu poate fi însă mai mare decât echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie, iar ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net.
