În rechizitoriul dosarului prin care Liviu Dragnea (foto) a fost trimis în judecată, procurorii spun că au dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: falsificarea listei de alegători din localitate, voturi în numele căpşunarilor, voturi pe numele morţilor, fraude cu urna mobilă şi mituirea pedeliştilor din secţiile de votare.
Potrivit procurorilor, coloana vertebrală a operaţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea a fost sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center. Sistemul a fost conceput pe trei paliere, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.
Potrivit rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: o informaţie este prezenţa la urne, iar a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem au fost înregistrate peste 4.000 de mesaje care conţineau date legate de voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.
Prin acest sistem informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje către preşedinţii de secţie şi către preşedinţii filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar că el era cel care compunea mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: „Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze“.
„A încălcat confidenţialitatea votului“
Procurorii DNA susţin că acţiunile lui Dragnea contravin legilor în vigoare. „Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urma a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului“, se arată în rechizitoriu.
Procurorii DNA mai spun şi că „folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot (comunicările de la 18.49:12 şi 18.50:51), prin folosirea imnului României şi a unui mesaj mobilizator, reprezintă o formă clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 alin. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 34/20012 după momentul oficial al încheierii campaniei electorale“. Potrivit listei de comunicări trimise de Dragnea prin sistem, unul dintre mesaje era următorul: „Liviu Dragnea: Ieşiţi cu caravanele şi îndemnaţi cetăţenii să iasă la vot. Difuzaţi alternativ «Deşteaptă-te române» cu mesajul pe care îl veţi primi imediat!“. În opinia procurorilor, acest mesaj reprezintă propagandă electorală în ziua votului.
Acuzaţia DNA: Metoda 1 de fraudare –
falsificarea semnăturilor
Una dintre metodele identificate de DNA este aceea că buletinele de vot erau băgate în urne, dar în realitate unii dintre cei trecuţi pe listele electorale că ar fi votat nu au votat. DNA a constatat prin expertize că semnăturile au fost falsificate.
Un asemenea exemplu este secţia de votare 105 din Piatra Olt, judeţul Olt. „Din declaraţiile luate în calitate de martori persoanelor care figurează că şi-au exprimat votul pe listele electorale ale acestui birou electoral al secţiei de votare a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe aceste liste au fost falsificate în sens material, după caz, alegătorii neprezentându-se la vot şi/sau nesolicitând şi neexercitându-şi votul prin folosirea urnei mobile“, se arată în rechizitoriu.
Prin constatări ale expertizelor realizate de specialiştii DNA au fost identificate doar la această secţie 35 de voturi fraudate prin falsificarea semnăturilor.
Acuzaţia DNA: Metoda 2 de fraudare –
votul căpşunarilor
O altă metodă de fraudare a voturilor identificată de procurori este falsificarea voturilor românilor plecaţi în Spania, Italia sau alte ţări. „Altă categorie de falsuri ce a fost avută în vedere a fost cea a semnăturilor depuse pe listele electorale, despre care rudele apropiate ale titularilor declară cu certitudine, în calitate de martori, că titularii au fost plecaţi în străinătate (în special în Italia sau Spania), pentru perioade mai lungi de timp, la muncă, şi că nu au fost prezenţi în ţară la 29.07.2012“.
Acuzaţia DNA: Metoda 3 de fraudare – mortul a votat pe lista celor vii
În secţia 314 din comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman, au fost identificate 47 de voturi fraudate. Procurorii spun că au identificat 31 de semnături ale alegătorilor falsificate pe lista permanentă şi 16 semnături ale alegătorilor falsificate pe lista suplimentară – urna mobilă. Procurorii au identificat şi că pe lista cu alegătorii care au votat se regăseşte şi un mort.
Acuzaţia DNA: Metoda 4 de fraudare – mituirea pedeliştilor din secţii
Procurorii arată că Daniel Răboj, primarul PNL din Bragadiru la data la care a avut loc referendumul, i-a dat lui Marin Mitroi, reprezentant PDL în biroul electoral al secţiei de votare 112 din Bragadiru, suma de 200 de lei (jumătate în dimineaţa zilei de votare şi cealaltă jumătate seara, după închiderea urnelor), pentru ca acesta să închidă ochii şi să nu semnaleze fraudele de la vot.
Acuzaţia DNA: Metoda 5 de fraudare – voturi fraudate cu urna mobilă
În Vrancea, la o singură secţie de votare, DNA a demonstrat că au fost fraudate 245 de voturi. „Au fost falsificate listele electorale ale secţiei, după cum urmează: lista electorală suplimentară – secţie – falsificate numele, datele de identitate şi semnăturile a 163 de alegători; lista electorală permanentă a secţiei – falsificate semnăturile a 43 de alegători; lista electorală suplimentară – urna mobilă a secţiei – falsificate semnăturile a 39 de alegători“, se arată în rechizitoriu.
În rechizitoriul DNA se arată că, în timpul referendumului, Parchetul General, prin Parchetele locale, a deschis peste 2.300 de dosare privind fraudele comise la referendum. Dintre aceste dosare, Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a trimis în judecată doar patru dosare.
