15.9 C
Craiova
joi, 23 mai, 2024
Știri de ultima orăMagazinApariţii editoriale

Apariţii editoriale

Misticism şi logică şi alte eseuri
de Russell Bertrand, Editura Herald

Misticism şi logică porneşte de la încercarea de a oferi răspuns unor interogaţii fundamentale:
1. Care dintre cele două modalităţi de cunoaştere, raţiunea şi intuiţia, este superioară – dacă există superioritate în acest caz?
2. Pluralitatea şi diviziunea sunt integral iluzorii?
3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului?
4. Cărui tip de realitate aparţin binele şi răul? Răspunzând cu rigoare filosofică şi coerenţă logică acestor întrebări, Bertrand Russell desfide misticismul integral, dogmatic şi pretins transcendent, dar reţine ca pozitivă particulară experienţa iluminării mistice, care se bizuie pe o înţelepciune a simţirii demnă să devină atitudine existenţială, fără însă a fi transformată în crez de viaţă. Potrivit filosofului britanic, misticismul se defineşte prin:
1. o cunoaştere intuitivă, directă şi instantanee a esenţei aflate dincolo de realitatea empirică şi iluzorie;
2. credinţa în unitatea tuturor celor existente (negarea diviziunii);
3. postularea caracterului iluzoriu al timpului (dacă totul este unitar, atunci nu există nici trecut, prezent sau viitor);
4. negarea realităţii răului, ce ar ţine de lumea decăzută şi divizată, guvernată de senzaţii şi experienţă.
Al treilea conte de Russell, Bertrand Arthur William (1872 – 1970), a fost un om al epocii lui. În răspăr cu apartenenţa sa la casta aristocraţiei britanice, Bertrand Russell a îmbrăţişat idei socialiste, a participat la mitinguri de protest şi a iniţiat Tribunalul Moral Sartre-Russell pentru a condamna atrocităţile comise de armata americană în timpul războiului din Vietnam. Filosof, logician, matematician, epistemolog şi moralist, Russell a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru literatură în 1950. Atitudinea constant umanistă face din autorul celebrului tratat „Principia Mathematica“ (scris alături de A.N. Whitehead) un adversar neîmblânzit al oricărei forme de religie. Gânditorul britanic vedea în sistemele religioase metode de practicare a cruzimii şi de menţinere a fricii şi ignoranţei în rândul oamenilor simpli.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU