Transparenta in administratia publica ar trebui sa fie o conditie obligatorie pentru toti functionarii publici. Pentru ca România tindea sa devina o feuda pe care alesii natiunii o administrau dupa bunul plac, a fost nevoie de o lege speciala care sa responsabilizeze administratia publica fata de cetatean. De la ce s-a vrut si pâna la ce s-a obtinut este insa cale lunga.
Sporirea gradului de transparenta la nivelul intregii administratii publice, stimularea participarii active a cetatenilor in procesul de luare a deciziilor administrative sunt scopurile pe care legislativul a vrut sa le atinga atunci când a adoptat Legea nr. 52/2003 pentru transparenta in administratia publica. Unul dintre instrumente a fost Comitetul consultativ cetatenesc, organism pe care administratia locala de la Craiova l-a creat la aproape un an de la aparitia legii. Prin Hotarârea Consiliului Local nr. 87/2004, consilierii craioveni au aprobat regulamentul de functionare a Comitetului consultativ cetatenesc, care ar fi trebuit sa numere 15 membri „cu un puternic sentiment al apartenentei la comunitate si care ofera datorita tinutei morale credibilitatea mesajului transmis dinspre si inspre cetatean“, dupa cum scrie in Regulamentul de functionare a Comitetului consultativ cetatenesc.
Hotarârea spune 15, iar functionarii fac 48
Dupa aprobarea regulamentului de functionare, crearea propriu-zisa a comitetului a mai intârziat un timp in birourile functionarilor de la Departamentul relatii cu publicul, in asa fel incât de la 15 membri aprobati de consilierii locali in anul 2004 s-a ajuns la 48. Afluenta cetatenilor catre acest consiliu, care chiar si in teorie are doar un rol consultativ, te poate duce cu gândul ca toti cetatenii sunt dornici sa-si aduca problemele cât mai aproape de masa alesilor sau a functionarilor. Din pacate, lucrurile nu stau asa. „Puteam sa cer consiliului local marirea numarului cetatenilor care fac parte din comitet, dar m-am gândit ca nu este nevoie. Sunt multi cetateni care au solicitat sa fie membri si pe care nu am putut sa-i refuz pentru ca m-am gândit ca este bine sa fie aduse cât mai multe probleme. De altfel, ca sa le usurez munca am impartit Craiova in 27 de zone, la care am arondat câte un consilier local si câte doi, trei cetateni din comitet. Dupa aceea m-am gândit ca ar fi bine sa fie cuprinsi in comitet si reprezentantul tineretului si cel al tinerilor romi si am reimpartit Craiova in 29 zone, dar nu am mai avut doi consilieri sa-i repartizez“, a spus Elvira Stancu, director Departament relatii cu publicul in cadrul Primariei Craiova.
Cetatenii nu-si cunosc consilierii de zona
Mai mult de jumatate din membrii Comitetului cetatenesc pe care i-am contactat au recunoscut ca nu stiu cine este consilierul care raspunde de zona ce i-a fost arondata si ca niciodata nu au apelat la ajutorul vreunui consilier pentru rezolvarea problemelor cetatenesti. „Eu am facut singur un parculet in care am 100 de locuri de odihna, dar nu m-a ajutat nici un consilier. Am pus sapte tei, trei salcii, am plantat gard viu si am facut si o fântâna de baut apa. Nu cunosc nici un consilier si nici nu stiu cine raspunde de zona asta“, a spus Constantin Dinca, membru al Comitetului cetatenesc. Giurca Benedict, membru al comitetului caruia i s-a repartizat zona Bariera Vâlcii, cunoaste problemele oamenilor, dar n-a discutat niciodata cu vreun consilier, ci a preferat tot timpul sa se duca cu jalba in protap la vicele Gheorghe Nedelescu. „Avem nevoie de reabilitarea retelei de apa care se ducea la statiunea Simnic, avem nevoie de decolmatarea canalului care se intinde de-a lungul strazii Viilor, avem tot felul de probleme, dar am preferat sa le spun vicelui Nedelescu pentru ca nu cunosc nici un consilier. Nu stiam ca avem repartizat de la primarie un consilier caruia ar trebui sa ne plângem, dar daca lucrurile stau asa, nici el nu s-a obosit sa ne caute“, a spus Giurca Benedict.
Consilierii asteapta sa li se semnaleze problemele
Consilierii locali repartizati pe cele 27 de zone ale Craiovei asteapta ca oamenii sa-i asalteze cu problemele. Intre ei si Comitetul consultativ este o prapastie pe care nici una dintre parti nu se incumeta sa o treaca. „Eu am fost la toate sedintele la care m-a chemat acest comitet si le-am pus la dispozitie si experienta mea, si disponibilitatea de a-i asculta. Ii astept in continuare si pe cei din zona care mi-a fost repartizata, macar pentru a face cunostinta“, a spus consilierul Emilian Stefirta. „Cetatenii nu vin nici macar la audientele pe care noi, consilierii, le tinem la primarie pentru ca prefera sa se duca la executiv. Sa fiu sincer, nu-i cunosc pe cei din zona care mi-a fost repartizata pentru ca nu m-au cautat niciodata“, a declarat consilierul Rodion Camataru. Comitetul creat cu multe cazneli si opinteli functioneaza doar pe hârtiile Departamentului relatii cu publicul, bune la intocmirea rapoartelor de justificare a activitatii.
