Premierul Victor Ponta a lansat un atac la adresa Curţii Constituţionale a României (CCR), care a stabilit ieri că noul Cod al insolvenţei este neconstituţional, informează realitatea.net. Premierul acuză Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen, el afirmând despre actuala lege a insolvenţei că încurajează companiile să nu plătească taxe.

Prezent astăzi la inaugurarea unei noi linii de producţie a unei fabrici din Ploieşti, Victor Ponta a afirmat, într-o declaraţie dată presei, că apreciază companiile „serioase”, care plătesc taxe către bugetul de stat, compensând astfel evaziunea fiscală pe care o fac alte firme. În acest context, premierul a acuzat CCR că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen. Întrebat despre legea insolvenţei, el a afirmat că actuala lege a insolvenţei „încurajează companiile să nu plătească taxe”. Ponta a adăugat că actuala lege a insolveneţei este „o lege proastă” şi a spus că este hotărât să o schimbe pentru a sprijini companiile „serioase” să investească, să plătească şi să fie „actorii corecţi” în economia româneaască.

Declaraţia vine după ce CCR a stabilit ieri că noul Cod al Insolvenţei este neconstituţional.

Economia spaniolă a ieşit din recesiunea tehnică în al treilea trimestru al acestui an, întrucât a înregistrat o creştere de 0,1%, informează Agerpres.ro citând un anunţ al Institutului spaniol de statistică (INE). Datele de astăzi le confirmă pe cele avansate în urmă cu o săptămână de Banca Spaniei, instituţie care indica acelaşi nivel de creştere. Economia spaniolă înregistra, până la aceste cifre, nouă trimestre consecutive de scădere, după ce intrase în recesiune tehnică în al treilea trimestru al anului 2011.

Rata anuală a Produsului Intern Brut (PIB), comparată cu datele raportate în al treilea trimestru al anului 2012, înregistrează în continuare o scădere de 1,2%. Aceasta este însă mai moderată decât cea înregistrată, tot comparativ între 2012 şi 2013, în al doilea trimestru (-1,6%).

Cinci persoane au fost citate la Poliţie pentru a le fi aduse la cunoştinţă învinuirile şi pentru a fi audiate în calitate de învinuiţi în dosarul privind atacul asupra ministrului Culturii, Daniel Barbu, informează romaniatv.net.

„În cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, cu prilejul participării la un protest neautorizat în Centrul Vechi al Capitalei, în data de 17.10.2013, lucrători de poliţie din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale – Poliţia Sector 3, sub îndrumarea procurorilor acestei unităţi de parchet, au procedat la citarea unui număr de cinci persoane, în vederea aducerii la cunoştinţă a învinuirii şi audierii în calitate de învinuiţi”, se arată într-un comunicat al Biroului de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 Bucureşti.

Daniel Barbu a participat în 17 octombrie la evenimentul „Cafeneaua critică”, în Club A din Centrul Vechi. Câteva zeci de manifestanţi veniţi la local au întrerupt dezbaterea, au desfăşurat pancarte în jurul lui Barbu şi au aruncat înspre acesta cu bancnote false, pe care era tipărit portretul lui. Tot ei i-au întins lui Barbu o pungă cu monede şi l-au huiduit, întrebându-l „Câţi bani ţi-ai luat?” şi cerându-i demisia.

Dezbaterea nu a mai fost reluată, ministrul hotărându-se să plece. Afară, protestatarii au blocat drumul autoturismului în care se afla demnitarul şi au lipit pe maşină bancnote cu portretul lui Barbu. De asemenea, ei au spart luneta maşinii, ministrul reuşind să plece datorită intervenţiei forţelor de ordine – poliţişti şi jandarmi, sosiţi de urgenţă la faţa locului.

Cunoaşterea intenţiilor liderilor străini este un „principiu fundamental” pentru orice serviciu de informaţii, a apreciat marţi directorul comunităţii serviciilor de informaţii din SUA (DNI) James Clapper, fără a evoca o eventuală interceptare a comunicaţiilor Angelei Merkel, informează Mediafax.  „Timp de 50 de ani de când lucrez în informaţii, a cunoaşte intenţiile liderilor este un principiu fundamental pentru ceea ce încercăm să colectăm şi să analizăm”, a recunoscut acesta în cadrul unei audieri în faţa comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

Este vorba mai ales de „a determina dacă ceea ce spun corespunde cu ceea ce se întâmplă. Este indispensabil pentru noi să ştim încotro merge ţara, care le este politica, cum are consecinţe asupra noastră într-o întreagă serie de domenii”, a explicat Clapper, care supervizează 16 agenţii de informaţii americane, printre care şi NSA care se ocupă de interceptarea comunicaţiilor.

Dezvăluirea spionajului de amploare realizat de NSA în Europa a declanşat un scandal diplomatic în capitalele europene, mai ales în Germania, unde dezvăluirile privind ascultarea telefonului mobil al cancelarului au şocat. Întrebat de un ales dacă state „aliate” realizează sau au realizat activităţi de spionaj la adresa Statelor Unite şi a liderilor săi, James Clapper şi directorul NSA, generalul Keith Alexander au răspuns afirmativ.