In PSD, tensiunea creste. Om de aparat, Iliescu si-a adus aminte de vechile lui abilitati si l-a anihilat in buna masura pe Nastase. Marele perdant din decembrie nu are ce face. Chiar propriii lui secunzi nu mai spera ca seful lor sa fie nr. 1. Fidelii fostului premier mai spera doar sa ramina formula cu un „presedinte executiv“. Cu Iliescu marele guru si Nastase mina a doua, ar prinde ceva din gloria de altadata. Dezavantajul este ca s-ar reveni la anul 1996, adica la trecut. Or, PSD trebuie sa proiecteze acum o imagine pentru anul 2008. Mentinerea dinozaurilor in viata politica activa ar fi un cui in cosciugul partidului. La alegerile viitoare va cadea undeva spre 12-15% daca se joaca imprudent cu asta. România e o tara care se misca repede. Va arata altfel peste patru ani. Este ceea ce nu au inteles Iliescu & Nastase anul trecut. Ei au propus populatiei aceleasi sloganuri si analize ca in urma cu patru ani, cind gloriosi reveneau la putere, pe prostiile lui Constantinescu & Co. Atunci PSD nu a cistigat alegerile – pentru ca in opozitie nu facuse nimic deosebit ca sa revina la putere. A primit cadou de la guvernarea de coalitie, dominata de CDR, o victorie nemuncita. Asta a creat iluzia ca PSD a devenit un partid modern, iar Iliescu un lider de actualitate. Dar, dedesubt, societatea româneasca se schimba, chiar daca liderii politici aveau – si au – impresia ca ei conduc procesul tranzitiei. Era o iluzie. Guvernarea Iliescu & Nastase a fost mereu cu un pas in urma acestor schimbari.
Sa spunem totusi ca Iliescu s-a intors la partid in 1996, a preluat conducerea si a fost liderul opozitiei de stinga. Dupa patru ani, el cistiga din nou Cotrocenii, desi nimeni nu ar mai fi crezut asa ceva in 1997. Acum, el vrea sa joace acelasi scenariu. Exista un precedent. Iliescu nu se retrage, revine in linia intii sa „isi duca partidul spre noi si marete victorii“. In loc sa iasa la pensie, Iliescu isi propune sa refaca perioada de dupa ’96. Contextul este insa complet schimbat. Electoratul lui, numeros altadata, s-a diminuat. Paturile orasenesti si-au impus candidatul in noiembrie/decembrie. In 2008, lumea rurala, batrinii, somerii, saracimea vor insemna si mai putin… Poate PSD sa mizeze in continuare pe acest segment? Daca vrea sa revina la putere, cu siguranta ca nu. In ce masura atunci Iliescu poate sa mute partidul in alte zone? Nu ar trebui un lider nou, o figura din generatia medie sau tinara, care sa preia friiele PSD? Iliescu si Nastase poate ar trebui sa faca un pas inapoi. O asemenea figura ar fi mai credibila si lumea chiar ar astepta de la ea o imagine si o politica noi. Asta ar putea avea succes in 2008. Chestiunea de fond este: cit de reformabil este PSD? Atita vreme cit aceleasi figuri isi impart puterea la virf, e clar ca nu va fi nici o schimbare. Sau va fi una doar de imagine, iar PSD va ramine un partid al trecutului. Si asta se va vedea tot mai apasat pe masura ce timpul va trece.
Liderii PSD se gindesc deocamdata sa pastreze unitatea. Sa nu aiba o sciziune, cum s-a intimplat in 1992, dupa alegerile locale, si in 1997, dupa pierderea alegerilor parlamentare si prezidentiale. Si reforma, si unitatea nu se pot pastra simultan, par sa gindeasca factiunile rivale. Congresul care vine nu isi propune decit sa pastreze partidul unit. Are un scop minimal. Singura problema este cum se impart fotoliile de gala. Singura intrebare: cum se distribuie puterea la virf? Apoi, vom trai si vom vedea. In raport cu puterea se va practica un joc de asteptare a greselilor adversarului. Integrarea va fi grea, partenerii coalitiei se vor certa intre ei, populatia dezamagita se va intoarce impotriva Aliantei D.A., impotriva lui Basescu… Cam asta e ce va astepta PSD, iesit din congres. Dilema congresului- „Iliescu sau Nastase“- e falsa, pentru ca nu pune in discutie ce politica va face acest partid, ci doar „cine vine la cina“. Este o disputa de persoane, de clanuri, de anturaje, si nu una cu adevarat politica.
