Un sat din Brazilia se poate lăuda cu un record deloc de invidiat, relatează dailymail.co.uk. Araras, situat în apropierea oraşului Sao Paolo, este considerat locul cu cea mai mare rată de îmbolnăvire de xeroderma pigmentosum (XP), o boală rară de piele care face victimele extrem de sensibile la razele ultraviolete şi provoacă, într-un final, moarte prin cancer de piele. Șocant este că din cei 800 de locuitori ai satului brazilian, peste 20 de persoane suferă de această boală, în timp ce în restul lumii rata este de aproximativ o persoană la un milion. În opinia oamenilor de știință, totul s-a întâmplat din cauză că satul a fost creat de doar câteva persoane care sufereau deja de această afecţiune. Cu timpul, locuitorii s-au căsătorit între ei şi au transmis maladia urmaşilor. Persoanelor afectate le este recomandat să se ferească de razele soarelui. Însă, având în vedere că principala ocupaţie a oamenilor din acest sat este agricultura, îndrumările doctorilor sunt imposibil de urmat. Astfel, corpul suferă unele leziuni care nu se mai pot reface.
O viață sub soare
„Am stat mereu în soare, la muncă, la plantarea şi la recoltarea orezului şi pentru a îngriji vacile“, a declarat Djalma Antonio Jardim, un bărbat, de 38 de ani, care suferă de această boală cruntă. Agricultura nu mai reprezintă însă o opțiune de a-și câștiga traiul pentru Jardim. Acesta trăiește dintr-o pensie infimă și își mai rotunjește veniturile vânzând înghețată. Din nefericire, corpul său a avut mult de suferit. Jardim a povestit că a început să aibă probleme încă de la vârsta de nouă ani, atunci când a observat că faţa i s-a umplut de noduli. De atunci, bărbatul a suferit peste 50 de intervenţii chirurgicale prin care i s-au înlăturat formaţiunile de pe piele. De obicei, victimele acestei boli sunt nevoite să poarte o serie de măşti din plastic care să înlocuiască ţesutul afectat de cancer care le-a fost extirpat, având o înfăţişare înfiorătoare. La fel procedează și Jardim, care încearcă să își ascundă chipul sub o astfel de mască și se protejează de razele soarelui purtând o pălărie de paie. În afară de leziunile la nivelul pielii și cancer, aproximativ unul din cinci oameni afectați de această boală întâmpină de multe ori probleme cu dezvoltarea organismului şi cu auzul.
Ani la rând, nimeni nu i-a putut spune lui Jardim sau celorlalți de ce boală suferă. „Medicii mi-au spus că am o anomalie a sângelui. Alții au spus că e vorba de probleme de natură dermatologică. Dar nimeni nu mi-a spus că am o boală genetică. Abia în 2010 boala mea a fost diagnosticată corect“.
Gleice Francisca Machado, o profesoară al cărei fiu în vârstă de 11 ani a fost diagnosticat cu XP, a studiat atent această boală și aria ei de răspândire și a descoperit cazuri de persoane de acum 100 de ani care au fost afectate de aceeași boală. Ea a fondat o asociație care să îi informeze pe localnici despre XP și încearcă să îi convingă pe părinți să aibă mai multă grijă de copiii lor, chiar dacă aceștia nu prezintă încă simptomele bolii. „Soarele este cel mai mare dușman al nostru și persoanele afectate trebuie să schimbe ziua cu noaptea, pentru a putea trăi mai mult. Din păcate, acest lucru este imposibil“, a spus Machado.
