În primele trei luni ale acestui an, 17 copii din Dolj au fost preluaţi în regim de urgenţă din familie şi duşi în centre de plasament sau la asistenţi maternali profesionişti. În prezent, mii de copii doljeni trăiesc cu gândul la părinţii plecaţi departe de casă pentru un loc de muncă bine plătit. Din nefericire, micuţii cu părinţii plecaţi în străinătate reprezintă un grup vulnerabil, principalele efecte negative ale migraţiei părinţilor fiind scăderea interesului pentru şcoală sau întârzieri în dezvoltarea psihică.
La sfârşitul lunii aprilie 2014, conform statisticii deţinute de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, în judeţul Dolj sunt peste 1.500 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Dintre aceştia, 524 au ambii părinţi plecaţi peste hotare, 866 – un singur părinte, iar 117 au departe de casă şi unicul părinte susţinător al familiei. Nu este vorba însă nici pe departe de o cifră reală, deşi legea prevede ca părinţii care decid să plece la muncă în străinătate şi îşi lasă copiii minori acasă sunt obligaţi să desemneze o persoană majoră din familie, care să se ocupe de întreţinerea acestora pe toată perioada absenţei lor. Puţini sunt cei care ţin cont de acest act normativ. Nimeni nu ia nici o măsură în acest sens, deşi legea spune că aceştia pot fi sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei. „Termenul de 40 de zile impus de lege pentru informarea autorităţilor nu este realist, deoarece mulţi dintre doljeni semnează un contract de muncă poate cu două, trei săptămâni înainte de începerea efectivă a lucrului. Sunt foarte multe situaţii în care părinţii pleacă fără a notifica serviciile de asistenţă din cadrul primăriei de care aparţin. De aceea, multe dintre cazurile grave care ne sunt semnalate vin din partea angajaţilor spitalului, ai poliţiei, vecinilor sau a altor persoane care intră tangenţial în legătură cu aceşti copii. În notificarea pe care trebuie să o lase serviciilor sociale, părinţii trebuie să menţioneze, în mod obligatoriu, şi persoana care se va ocupa de întreținerea copilului pe perioada absenței lor. Confirmarea persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutelă, în conformitate cu prevederile prezentei legi. În primul trimestru al acestui an, în atenţia noastră au ajuns 148 de noi cazuri. Este vorba de copii de la numai câteva luni de viaţă până la copii în vârstă de 12, 13 ani. În 17 cazuri, a fost nevoie de protecţie specială, mai precis, copiii au fost preluaţi de lângă familie şi duşi în centre de plasament sau la asistenţi maternali profesionişti. Cazuistica este diversă: de la abuz fizic, emoţional, sexual la neglijare, acte de violenţă voluntare sau involuntare“, a precizat Maria Dumbravă, şef Complex Intervenţie, Sprijin, Consiliere şi Recuperarea Copilului din cadrul DGASPC Dolj.
Italia şi Spania rămân destinaţiile preferate ale doljenilor
Unii dintre părinţii doljeni care doresc să muncească pentru o perioadă mai mare de timp în străinătate au început să îşi retragă copiii de la studii pentru ca aceştia să îi urmeze, alţii au cerut chiar documentele necesare pentru a-şi înscrie micuţii la unităţi de învăţământ din ţări europene. Potrivit statisticii realizate de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj, numărul elevilor din judeţul Dolj care îşi însoţesc în prezent părinţii plecaţi la muncă în străinătate este de ordinul sutelor: 95 în Spania, dintre care 42 de copii de ciclul primar, 53 de gimnaziu şi un elev de liceu; 210 în Italia, dintre care la ciclul primar – 80, gimnazial – 116, liceal – 14. Pe de altă parte, potrivit reprezentanţilor ISJ Dolj, în perioada 2010 – 2012, 195 de copii au fost reînmatriculaţi în şcoli doljene după întoarcerea din străinătate: 66 din Spania, 129 din Italia. „În cazul celor care revin în ţară, trebuie să precizăm că pentru echivalarea studiilor preuniversitare este nevoie de următoarele documente: copie certificat naştere – copil, situaţie şcolară anterioară plecării în străinătate, copie acte studii străinătate pentru Italia, Spania, Franţa, Anglia (pentru aceste ţări nu este nevoie de traducere, n.r.), copie după actul de identitate al unuia dintre părinţi, acordul unităţii şcolare în care doresc să îşi înscrie copilul. Este foarte important de precizat că, în cazul celor care revin din Grecia, Cipru, Germania, actele de studii trebuie traduse şi legalizate la notar“, a precizat profesor Mihăiţă Stoica, purtător de cuvânt la ISJ Dolj.
Cei care doresc mai multe detalii privind echivalarea studiilor pot accesa site-ul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Dipplomelor: http://www.cnred.edu.ro/.
Neglijarea duce foarte uşor la abandon şcolar
Psihologii doljeni atrag atenţia că, dincolo de statistici, plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate are efecte directe asupra dezvoltării emoţionale şi sociale a copiilor rămaşi acasă. Ce este şi mai grav este faptul că există cazuri în care părinţii din judeţul Dolj îşi lasă copiii mici în grija fraţilor mai mari, care trebuie să se responsabilizeze şi să ducă pe umeri o povară mult prea grea pentru vârsta lor sau îşi părăsesc copiii care suferă de probleme medicale grave. „Este foarte important ca părinţii să explice copilului din timp despre faptul că doresc să plece să muncească în străinătate, că este vorba doar de o perioadă temporară. Atunci când pleacă doar un părinte, efectele se răsfrâng direct şi asupra dinamicii vieţii de cuplu, care în 90% dintre cazuri ajung la divorţ. Dacă este plecat doar tatăl, apare un fenomen de supraprotecţie din partea mamei, care va prelua şi responsabilităţile tatălui. Absenţa figurii paterne are consecinţe negative asupra dezvoltării copilului, la toate vârstele, întrucât copilul asociază tatăl cu ideea de ordine, disciplină, organizare. Absenţa mamei însă are consecinţe asupra dezvoltării fizice şi emoţionale a copilului care simte lipsa de afecţiune. Personalitatea unui copil care creşte fără părinţi nu se mai dezvoltă armonios, bunicii sau rudele oricât de multă dragoste ar oferi nu pot înlocui părinţii. Părinţii trebuie să-şi respecte promisiunile, să sune copilul sau să revină în ţară atunci când au promis, altfel copilul devine depresiv, apatic, anxios. Un copil care creşte fără afecţiunea părinţilor nu se dezvoltă emoţional, această latură rămâne inertă şi, ca urmare, viitorul adult dezvoltă o personalitate dizarmonică în probleme de relaţionare, adaptare şi inserţie socială. Adolescenţii nu trebuie lăsați niciodată să se descurce singuri, trebuie evitate situaţiile în care aceştia să preia rolul de mamă sau de tată pentru frații mai mici. Neglijarea duce foarte uşor la abandon şcolar. La noi ajung nu de puţine ori copii care se află în prag de depresie din cauza părinţilor plecaţi sau situaţii în care copiii sunt nevoiţi să se reintegreze în învăţământul românesc după ce o perioadă de timp au fost plecaţi din ţară împreună cu părinţii lor. Nu de puţine ori, perioada de readaptare este foarte grea, deoarece şi sistemul de învăţământ este diferit“, a precizat Claudia Măciucă, psiholog clinician specialist, şef Serviciu evaluare complexă a copilului din cadrul DGASPC Dolj.
