După sesiune, orice student visează la o vacanţă. Şi dacă aceasta este oferită de facultate, cu atât mai bine. Povestea taberelor, însă, nu are de fiecare dată un final fericit pentru toţi studenţii cu medii mari.
An de an, Casele de Cultură Studențeşti alocă fiecărei universități, din locurile de tabără care le revin, 85% pe litoralul românesc și 15% la munte. De ele trebuie să se bucure studenții cu rezultate foarte bune la învățătură în pondere de minimum 85%, iar cei care au avut activități în cadrul universităților, la diverse manifestări culturale, artistice, științifice și sportive – în pondere de 15%.
Una dintre cele mai importante probleme care se ivește, în fiecare an, în organizarea taberelor studențești este selecția beneficiarilor, care, de foarte multe ori, este tratată și gestionată superficial de către autoritățile publice, dar și de către universităţi. Timpul alocat proceselor de înscriere şi repartizare duce la haos și creează nemulțumiri în rândul studenților. Perioada este foarte scurtă din cauză că metodologia programului apare mult prea târziu, iar aceștia nu mai pot fi informați corespunzător. Astfel, studenții nu pot accesa locurile pentru tabere sau se văd nevoiți să renunțe la ele, chiar dacă le-ar fi meritat.
„Nu merg în tabără. Pentru că nu am fost informat la timp“
În articolul 6 din Normele privind repartizarea locurilor în taberele studenţeşti este stipulat că Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret repartizează locurile de tabără pe universități, proporțional cu numărul de studenți înmatriculați la forma de învățământ la zi, care sunt finanțați de la bugetul de stat. În Universitatea din Craiova există studenți cu medii mari nemulțumiți de procesul prin care se obţin taberele. Adrian, student la Facultatea de Științe Sociale, consideră că principala problemă e corupția. „Eu mă încadrez perfect pentru că am peste 85% punctaj, am 89, am voluntariat și trei simpozioane naționale, la care am fost premiat cu locul întâi la București și Petroșani. Și, totuși, nu am să merg în tabără, pentru că nu am fost informat la timp”.
Pe lângă lista cu cei aleşi să plece în tabără în funcţie de medie, există şi o listă „de rezervă“ la Universitatea din Craiova, pe care figurează și doi restanțieri, dar şi doi studenţi care au mers şi anul trecut în tabără. Acest lucru se întâmplă deşi metodologia transmisă chiar de minister spune că pot beneficia de tabere doar studenții care au promovat la toate disciplinele din anul anterior de școlarizare, iar în cazul studenților înscriși în anul I, merg cei care sunt integraliști pe primul semestru din anul în curs. Despre această situaţie, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Mihai Radu Costescu, ne-a declarat: „Noi doar am respectat nişte criterii, le-am analizat şi am făcut listele. Pe cei pe care i-am dat la o parte, i-am trecut pe lista de aşteptare, chiar dacă sunt restanţieri sau au mers şi în anii trecuţi, dar ei vor merge doar în cazul în care cei care au obţinut acceptul să meargă în tabără refuză ulterior din diverse motive“. Referitor la informarea studenţilor despre aceste tabere, acelaşi decan a menţionat că studenţii ar trebui să comunice mai mult între ei, dar şi cu organizaţiile studenţeşti.
Taberele, insuficient promovate
Repartizarea locurilor se face de către universitate, pe facultăți. Universitățile sunt obligate să afișeze la loc vizibil, cât și pe site-ul propriu, modalitatea de ocupare a locurilor de tabără. Cu toate acestea, studenții spun că nu au de unde să își ia informațiile. Diana, studentă la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, consideră că ar fi putut să meargă în tabără anul acesta pentru că a avut o medie mare, 9,92, dar nu s-a înscris pentru că nu a ştiut de ele. „Sunt foarte dezamăgită de faptul că nu am știut că pot să merg și eu în tabără. Ar trebui să fie puse afișe în locuri vizibile, iar secretariatele să comunice mult mai bine cu noi“, a spus fata, descumpănită. Studentă la Litere, Ileana împărtășeşte aceeași idee: „Nu știu prea multe despre tabere pentru că nu sunt foarte bine promovate. Din ce am auzit de la colege, au aflat târziu de perioada în care se făceau înscrierile. În plus, am colegi cu medii mici și care, totuși, se duc în tabără“.
De vină e… timpul!
Chiar dacă responsabilitatea repartizării și selecției studenților revine universităților, de multe ori acestea aleg să delege responsabilitatea facultăților, organizațiilor studențești sau studenților membri în Senate și în Consiliile facultăților. Robert Lupițu, vicepreședinte al Uniunii Studenților Români, vorbește despre problemele din sistem: „Eu m-am ocupat, cât timp am fost preşedinte la Asociaţia Studenţilor de la Filosofie, Istorie şi Geografie din Craiova, de procesul de distribuire a locurilor de tabără și nu am avut probleme. Trebuie să recunosc că, la nivel de informare, într-adevăr, studenții constată lipsa acesteia pe bună dreptate. Sunt multe cazuri când la avizier sau pe site au apărut destul de târziu aceste informații. Cu toate acestea, nu ar strica, pentru binele lor, să se intereseze. Din ce am observat eu, anul acesta, procesul de informare s-a realizat, cel puțin pe site-urile facultăților“. În contradicţie cu cele spuse de studenţi, conf.univ.dr. Mirela Cristea susţine că „anul acesta au fost foarte multe înscrieri pentru tabere, dar, din păcate, locuri puţine“. Ea recunoaşte că perioada de înscriere este foarte scurtă. De problema taberelor nu se lovesc doar studenții craioveni. „În această vară, metodologia în ceea ce privește taberele a fost publicată abia la începutul lunii iunie, în plină sesiune de examene de vară și fără alocarea unei perioade suficiente de înscriere a participanților la acest program“, a mărturit Cristi Popescu, vicepreședinte al Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România. Tot el susține că timpul scurt în care studenții au putut fi informați despre aceste tabere, cumulat cu perioada târzie în care s-au putut face înscrierile, au dus la foarte multe situații în care studenții care ar fi meritat cel mai mult să beneficieze de aceste tabere nu au aflat de ele în timp util. Până una-alta, mulţi dintre studenţii cu medii mari, dacă vor vacanţă, trebuie să-şi golească propriul buzunar.
Peste jumătate dintre studenţi, nemulţumiţi de întârzieri
În cadrul unui sondaj realizat de Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în ceea ce priveşte percepția pe care studenţii o au asupra promptitudinii calendarului de selecție din cadrul programului de tabere, doar 11% dintre ei au considerat că acesta a fost unul prompt, în timp ce peste jumătate (53%) au considerat că a fost unul întârziat și foarte întârziat.
Anca Dumitraşcu, Ana Maria Predilă (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)
