Suprafaţa de fond forestier a judeţului Olt este, în prezent, de aproximativ 55.000 ha, din care statul mai deţine, după retrocedarea pădurilor proprietate particulară, doar 31.000 ha. Potrivit directorului Direcţiei Silvice Olt, Cătălin Matei, instituţia administrează cam 44.000 ha, adică pe cele aflate în proprietatea statului, plus vreo 13.000 ha din suprafaţele deţinute de cetăţeni şi pentru care aceştia din urmă au acceptat să plătească pază contractuală. „Din păcate, cele aproximativ 11.000 ha sunt neadministrate, deşi Legea nr. 46 presupune ca ele să fie administrate cu unităţi autorizate, recte ocoalele silvice de stat. Motivele? Ori proprietarii nu doresc lucrul acesta, ori nu e clară delimitarea proprietăţii“, afirmă şeful pădurarilor din judeţ, explicând că „majoritatea acestor suprafeţe sunt zăvoaiele retrocedate la Legea nr. 18, pe care multe primării nu le-au dat în posesie“.
Ca urmare a situaţiei neclare în care se găsesc, o bună parte a acestor păduri a fost distrusă. E vorba de vreo 800 ha. Aşa spune Cătălin Matei, însă nici el nu poate să ştie exact, deoarece evidenţa strictă o ţine Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, cu sediul la Râmnicu Vâlcea. Directorul Direcţiei Silvice Olt spune că „în majoritatea zonelor judeţului, situaţia e neclară. La predarea terenurilor, comisiile locale ar fi trebuit să facă, la rândul lor, împărţirea pe tarlale, dar n-au făcut-o. Ar trebui, ca urmare, definitivată restituirea proprietăţilor ca să ştim clar cui aparţin, iar proprietarii să fie obligaţi să-şi administreze pădurile printr-o structură de pază, de stat sau privată. Greşelile s-au făcut în perioada 1991-1992“.
Din pădurile statului nu se mai fură aşa de mult
Cătălin Matei susţine că în pădurile administrate sau păzite de salariaţii Direcţiei Silvice, ca şi în cele private aflate sub contract cu Direcţia, „jaful nu se poate întâmpla“. „De la începutul acestui an, în pădurile pe care le păzim şi administrăm sustragerile de material lemnos n-au constituit un fenomen, nedepăşind 300-350 metri cubi. Avem probleme în câteva puncte, cum ar fi Reşca, Iancu Jianu, deşi facem pază cu jandarmii, însă furturile s-au diminuat mult faţă de anii 1993-1994, când erau la nivelul a peste 3.000 mc pe semestru. A mai fost o perioadă, 1999-2000, când se accentuaseră furturile, dar nu la nivelul din 1992-1993, după care au scăzut constant, deoarece au început să fie pedepsite mai drastic: amenzi de la 1.000 de lei în sus, iar dacă valoarea lemnelor furate de un individ depăşeşte de cinci ori preţul mediu al masei lemnoase, atunci fapta constituie infracţiune şi merge la judecată. Noi prindem infractorul, îi întocmim actul de contravenţie, iar primăriile încasează amenzile. Cel mai bine ar fi ca furtul de material lemnos să fie considerat infracţiune, indiferent de volum“, a spus Matei.
„Când vor fi preluate toate pădurile?! Nu se ştie…“
Judeţul Olt e o zonă cu un mare deficit de suprafeţe împădurite. Dacă media suprafeţelor de pădure pe Uniunea Europeană este de 33%, cea naţională – de 26-27%, cea a judeţului Olt nu depăşeşte 11-12%, deja vorbindu-se despre pericolul deşertificării, idee cu care Cătălin Matei nu e de acord, susţinând că zona aceasta se prezintă destul de bine în privinţa împăduririlor, în prezent existând circa 2.500 ha de plantaţii. Acesta este convins că, dacă Direcţia ar prelua în pază toate pădurile, ele sigur ar fi refăcute, însă e greu de spus când se va împlini acest deziderat, deoarece „depinde de proprietari, care trebuie să solicite paza, or, deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat decât la Potcoava şi Cârlogani. Suntem în discuţii şi cu ceilalţi primari…“.
• Costel Drejoi
