Cursurile de formare profesională, multe şi din ce în ce mai diverse, costă statul mulţi bani, dar nu oferă garanţia că şomerii reprofesionalizaţi îşi vor şi găsi noi locuri de muncă.
Şomerii din Olt, din ce în ce mai mulţi din 2009 încoace, sunt cuprinşi în planuri de formare profesională şi dobândesc meserii noi, însă nu au certitudinea că s-au pregătit exact pentru solicitările viitoare ale pieţei. Nu există studii de specialitate care să arate, cel puţin pe termen mediu, evoluţia pieţei muncii în regiunea din care Oltul face parte şi nu există o fundamentare ştiinţifică în ceea ce priveşte evoluţia post-criză a pieţei muncii, după cum se menţionează într-un raport transmis către prefectură de Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare în Muncă (AJOFM) Olt. Cert este că Oltul se situează, constant, peste rata şomajului înregistrată la nivel naţional. Din judeţ pleacă angajaţii bine calificaţi din domenii ca IT sau construcţii şi muncesc acolo unde sunt mult mai bine plătiţi. Angajatorii din Olt plătesc destul de prost şi nu sunt interesaţi să-şi formeze singuri salariaţii. De altfel, firmele care oferă servicii de formare profesională, puţine la nivel de judeţ, sunt aproape în totalitate concentrate pe zona Slatina. Oferă servicii relativ scumpe şi, din lipsa concurenţei, nu deosebit de calitative.
Mai mulţi bani pentru menţinerea în şomaj decât pentru încurajarea încadrării şomerilor
Nici AJOFM Olt nu se poate descurca aşa cum ar dori, pentru că oamenii specializaţi în servicii specifice acordate şomerilor sunt insuficienţi, iar şomerii, în special cei din mediul rural, nu pot suporta din sărăcie costurile personale (cheltuieli de deplasare şi hrană) pentru a veni la agenţiile locale unde să urmeze cursuri. Persoanele beneficiare de venit minim garantat, în special, sunt de-a dreptul resemnate şi rar acceptă propuneri de a-şi schimba meseria de bază şi a încerca reintegrarea pe piaţa muncii. Toate acestea au făcut ca nivelul de pregătire a populaţiei din mediul rural să urmeze o tendinţă de scădere. Şi tinerii ies de pe băncile şcolii aproape fără perspectivă, pentru că planurile de şcolarizare nu ţin pasul cu cerinţele de pe piaţa muncii, a constatat directorul executiv al AJOFM, Cristinel Cârloganu. „Aici avem două probleme: pe de o parte, neconcordanţa între oferta şcolilor şi cererea de pe piaţa forţei de muncă, iar pe de altă parte, dorinţa părinţilor de a-şi vedea copiii cât mai bine, dacă se poate toţi avocaţi, economişti etc.“, a declarat Cârloganu.
Nici statul, în perioadă de criză, n-a făcut foarte mult pentru încurajarea încadrării şomerilor, cele mai mari sume fiind alocate pentru plata indemnizaţiilor de şomaj, înregistrându-se valuri de concedieri, astfel că pentru măsurile active nu s-au mai găsit prea multe resurse. Cu toate acestea, se trasează ţinte de atins pentru 2011 pentru serviciile publice de ocupare, AJOFM Olt având de încadrat: 8.750 de persoane în urma serviciilor de mediere, 150 prin subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţi, 180 prin acordarea de prime de angajare pentru absolvenţi, 400 prin cuprinderea şomerilor, în special a celor din mediul rural, în cursuri de formare în meserii conexe, 1.250 de persoane care se vor angaja după ce au beneficiat de servicii complexe în job-cluburi, 250 de persoane peste 45 de ani sau unici întreţinători de familie, cinci care mai au trei ani până la pensie, cinci persoane cu handicap, prin subvenţionarea locului de muncă, 40 din categoria de şomeri cu risc de excludere, prin încheierea de contracte de solidaritate etc.
