Directorul de Ţară pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice al Băncii Mondiale, Peter Harrold, a afirmat că România trebuie să facă unele corecţii necesare pentru a avea o administraţie mai bună şi mai puţin costisitoare.
Primul-ministru Emil Boc a participat la Conferinţa proiectului privind analiza funcţională a administraţiei publice din România, alături o serie de miniştri şi de experţi ai Băncii Mondiale care au evaluat serviciile oferite de administraţia publică din subordinea a şase instituţii centrale: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul de Finanţe, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educaţiei şi Consiliul Concurenţei.
Reprezentantul Băncii Mondiale, Peter Harrold, a prezentat concluziile preliminare ale evaluărilor, iar cele finale urmează să fie încheiate în cursul acestei luni. Per ansamblu, Harrold a concluzionat că este nevoie ca guvernul să îmbunătăţească nivelul serviciilor oferite de instituţiile publice, simultan cu o scădere a costurilor. „Succesul revizuirii înseamnă ca administraţia publică să livreze servicii de calitate pentru cetăţenii săi şi mai este nevoie de o administraţie care să consume mai puţine resurse“, a spus Harrold.
Acesta a accentuat necesitatea ca nivelul absorbţiei fondurilor europene să crească, inclusiv prin reformarea modului în care funcţionează instituţiile din subordinea guvernului. Harrold a cerut ca Ministerul de Finanţe să-şi îmbunătăţească modul de prioritizare a politicilor şi programelor fiscale, iar Ministerului Transporturilor să devină mai eficient în atragerea fondurilor structurale. „Ministerul Agriculturii nu este doar un mare receptor de fonduri, dar are şi rol important pentru ca România să-şi atingă obiectivele, îndeosebi în ceea ce priveşte reducerea sărăciei. Obiectivul esenţial este reducerea numărului de săraci în mediul rural. În ceea ce priveşte Ministerul Educaţiei, acesta trebuie să furnizeze o forţă de muncă specializată pentru a asigura creşterea pe termen lung a economiei României“, a spus Harrold.
„Planurile strategice ale autorităţilor par să fie foarte ambiţioase faţă de resursele tehnice“
Expertul Băncii Mondiale a evaluat şi strategiile pe care oficialităţile române le implementează sau pe care intenţionează să le implementeze. „Planurile strategice par să fie foarte ambiţioase faţă de resursele tehnice şi financiare la dispoziţie. Sustenabilitatea acestor strategii pare limitată“, a apreciat Harrold, adăugând că aceste strategii trebuie să reziste schimbărilor de administraţie. De asemenea, experţii BM au constatat că responsabilităţile sunt definite vag în anumite ministere, iar acestea sunt preocupate de chestiuni de ordin operaţional mai mult decât de elaborarea de strategii. „Uneori, avem linii neclare de responsabilizare în anumite ministere, cine răspunde de ceea ce se face. Ministerele sunt percepute ca instrumente operaţionale decât strategice şi cred că asta se aplică şi la unele întâlniri ale guvernului. Alt set de disfuncţionalităţi se referă la faptul că ministerele „nu sunt întotdeauna aliniate funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească“, iar criteriile care determină schimbarea persoanelor pe posturi sunt neclare. Un plus constatat de Banca Mondială este că agenţiile funcţionează mai bine şi sunt organisme mai puţin birocratizate.
Harrold a spus că unele din aceste disfuncţionalităţi sunt deja în curs de a fi rezolvate de guvern, însă implementarea reformei administraţiei publice rămâne principala provocare la adresa executivului de la Bucureşti. „Implementare înseamnă uneori dorinţa politică de a face ceva şi se pare că aveţi această voinţă politică“, i-a spus Harrold premierului Emil Boc. La întâlnire au mai participat secretarul general al guvernului, Daniela Andreescu, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Daniel Funeriu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiţoiu, precum şi experţi ai Băncii Mondiale. Proiectul „Analiza funcţională a administraţiei publice centrale din România – I“ este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative“ Axa prioritară 1. Scopul proiectului vizează elaborarea unei analize funcţionale a şase sectoare principale ale administraţiei publice din România în scopul fundamentării unui plan de acţiuni pentru consolidarea eficacităţii şi eficienţei sectoarelor respective, în conformitate cu clauzele şi condiţiile Memorandumului de Înţelegere convenit de Guvernul României şi Comisia Europeană.
