Locuitorii din Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, sunt în continuare ameninţaţi de saramură şi de prăbuşiri de teren. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii în urma unei şedinţe, în care au prezentat evoluţia fenomenelor din Câmpurile I, III şi IV.
În oraşul Ocnele Mari a avut loc vineri o şedinţă de consiliu local, care a durat mai bine de patru ore, la care au participat autorităţi locale şi judeţene, parlamentari vâlceni, specialişti din Cluj şi Bucureşti, care monitorizează fenomenul de prăbuşire din zonă, oamenii care se află în zona de risc, reprezentanţi ai SC Conversmin SA şi ai Societăţii de Exploatare Minieră (SEM) Râmnicu Vâlcea. În cadrul şedinţei au fost analizate situaţia fenomenului de prăbuşire a Câmpului I de Sonde, care se pare că va avea loc în următoarele trei-patru luni, şi cea a Câmpurilor III şi IV. Florin Zamfirescu, profesorul Facultăţii de Geologie din Bucureşti care studiază fenomenul de la Ocne, le-a spus celor prezenţi că nu cunoaşte altă localitate în lume ca oraşul vâlcean. „Un oraş cu o densitate a populaţiei mare, aşezat pe o exploatare de sare în soluţie, nu e nicăieri în lume. Nimeni nu s-a confruntat cu un asemenea fenomen de prăbuşire. E unic. La un astfel de proces de prăbuşire, în afară de Dumnezeu, nu există nimeni care să spună ce se poate întâmpla“, a precizat profesorul. De trei ani se fac măsurători cavernometrice în Câmpul I şi este monitorizat. „Ruperea se produce atunci când apare o fereastră în tavanul cavernei cu o deschidere suficient de mare. Şase dintre sondele din Câmpul I sunt unite între ele şi formează o cavernă cu un milion de metri cubi de saramură. Caverna din Câmpul I e legată de alte patru sonde din alte două câmpuri. Există şi un grad de incertitudine în legătură cu măsurătorile care se fac, deoarece pot exista diferenţe de câţiva metri în planşeul cavernei. E posibil ca, în urma prăbuşirilor care vor avea loc în Câmpul I, să fie expulzaţi 600.000 de metri cubi de saramură. O parte va ajunge în lac şi în barajul de retenţie, iar altă parte va da pe afară. Dacă va fi terminată şi a doua etapă de construcţie la baraj, vor fi preluaţi 500.000 de metri cubi de saramură. Noi încercăm să luăm măsuri să nu ajungă aceasta în râul Olt. O parte din saramura care va ieşi va fi preluată integral de USG, iar altă parte o vom pompa noi cu trei pompe în Câmpul II, ca să iasă la suprafaţă cât mai puţină. Nu se poate spune că, în următoarele două luni, Câmpul I cade. Dar e posibil orice, chiar să aibă loc un cutremur“, a explicat Zamfirescu. Tot el a susţinut că nu se pune problema să fie fenomene asemănătoare în Câmpurile III şi IV (unde sunt 4,3 milioane de metri cubi de saramură) în perioada următoare.
Localnici nemulţumiţi
După cele prezentate de Florin Zamfirescu, concluzia localnicilor a fost că se vor scufunda. „Ne vom scufunda, asta e situaţia“, le-a spus un localnic autorităţilor. „Îmi pare rău că nu se întâmplă să moară un om în timpul acestor fenomene. Poate atunci s-ar face şi pentru noi ceva“, a spus alt om.
„Au trecut nouă ani şi nu s-a făcut nimic pentru oamenii de aici. Acum cinci ani, ne-aţi spus că problema se rezolvă. Acum veniţi şi ne spuneţi că vor fi prăbuşiri?“, l-a întrebat alt localnic pe Zamfirescu. Profesorul le-a spus oamenilor că el nu este responsabil cu nimic pentru situaţia de la Ocne. „E o moştenire începută în anii ’60, făcută cum s-a făcut, iar noi trebuie să o rezolvăm astăzi. S-au cheltuit zeci de milioane de euro la Ocne pentru a soluţiona problema asta, dar nimeni nu poate spune exact ce e aici“.
Alt localnic, Gheorghe Puşcă, a susţinut că există calcule şi măsurători precise, făcute de o firmă din Germania, cu perioadele de scufundare a câmpurilor: „Se ştia că în Câmpul I vor avea loc surpări în anul 2009, după trei-patru luni. Nu înţeleg de ce nu s-au luat în calcul“.
Nu a început construcţia la nici o casă
Marius Tănăsie, directorul SEM Râmnicu Vâlcea, le-a spus oamenilor că, până în 2018, conform unui proiect tehnic, se va ocupa de închiderea sondelor din care nu se mai exploatează. Directorul SEM a încercat să îi liniştească pe oameni asigurându-i că în Câmpul III nu se pune acum problema prăbuşirilor. „Noi facem măsurători de monitorizare, iar acestea arată că nu sunt probleme în timp scurt, conform evoluţiei. Vă vom pune la dispoziţie un program de închidere a sondelor. Nu o să ajungem să avem aceleaşi fenomene în Câmpurile III şi IV ca în Câmpurile I şi II. Până în 2018, noi vom închide sondele şi vom asigura fonduri pentru strămutarea oamenilor“, a spus Tănăsie. 49 de familii se află în zona de risc. În urma negocierilor, 23 de gospodării vor fi strămutate şi reconstruite în cartierul Căzăneşti din Râmnicu Vâlcea, toate fiind din Câmpul I. Patru case sunt de pe strada Ştrandului şi se vor reface tot la Căzăneşti. Alte două familii au fost despăgubite în bani. În prezent, nu a început construcţia nici unei case. Reprezentanţii SC Conversmin SA, care trebuie să ridice casele, i-au explicat prefectului Radu Renga că, dacă vor avea loc deversări de saramură în următoarele luni, nu sunt în pericol 27 de familii, ci doar şase. SC Conversmin SA a organizat în decembrie 2008 licitaţia pentru construcţia caselor, dar o firmă din Dolj a contestat-o. Procedura a fost oprită, iar reprezentanţii Conversmin speră ca în maximum o lună şi jumătate să fie rezolvată contestaţia, să aibă contractul pentru executarea caselor şi în zece luni să fie gata. Reprezentanţii Conversmin au asigurat oamenii şi autorităţile că vor ridica întâi casele celor şase familii.
Oraşul, în moarte clinică
Oraşul Ocnele Mari este singura localitate care nu are PUG făcut. Carmen Alexandrescu, directoarea Direcţiei de Programe şi Integrare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, a precizat că, de nouă ani, oraşul Ocnele Mari moare treptat. „Nici un investitor nu a venit în nouă ani aici. În continuare, în zonă e o situaţie de urgenţă. Din 2001 până în 2009 nu s-a făcut un plan de dezvoltare a acestei localităţi, care să stabilească unde trebuie să se construiască şi unde nu. E singura localitate din judeţ care nu are PUG făcut. Trebuie să facem un studiu de cercetare, să vedem dacă proprietarii sunt de acord cu despăgubirile, dacă acceptă banii sau vor să li se ridice case. Nu putem să ne facem că nu vedem că Ocnele Mari mor“, le-a spus Alexandrescu autorităţilor prezente. Şi Eugen Iordache, consilier local al oraşului, a susţinut că PUG-ul Ocnelor trebuie să răspundă cerinţelor localităţii. Să nu fie nevoie ca peste câţiva ani, dacă vor fi probleme în Câmpurile III şi IV, să fie făcut altul. „Trebuie făcut un program de perspectivă care să aibă în vedere şi Câmpurile III şi IV, şi eventualele strămutări. Să nu fim puşi ca în situaţia Câmpurilor II şi III, unde sunt sute de familii“, a precizat consilierul. Tot acesta a susţinut că, din 2005, consiliul local a făcut demersuri la AVAS, la parlament, la guvern şi la preşedinţie ca să se facă un plan în Câmpurile III şi IV, care să cuprindă gospodăriile situate în zona de risc, în cazul unor eventuale strămutări. De atunci au trecut deja patru ani şi nu s-a discutat nimic despre un asemenea proiect.
