Criza economică lasă urme adânci în bugetul de stat, arată ultimul raport al controlorilor financiari. 8,2% din PIB sunt considerate arierate nerecuperabile.
Raportul public pe 2011 al Curţii de Conturi a României (CCR) arată dezastrul pe care criza economică l-a produs în bugetul de stat. La sfârşitul anului 2011, nivelul total al arieratelor atinsese cifra de 70,15 miliarde de lei, 97,5% din aceste restanţe fiind înregistrate de agenţii economici. 47,2 miliarde de lei (67%) din totalul arieratelor sunt considerate „nerecuperabile“ de către controlorii financiari. În categoria sumelor nerecuperabile intră debitele unor agenţi economici aflaţi într-una din următoarele situaţii: arierate pentru care a fost suspendată executarea silită dispusă de instanţa judecătorească prin deschiderea procedurii insolvenţei prin instituirea administrării fiscale sau suspendarea popririi, conform Codului de procedură fiscală; arierate amânate la plată în vederea scutirii; arierate pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate, fără venituri sau bunuri urmăribile.
8,2% din PIB, arierate nerecuperabile
O analiză comparativă, arată că, în perioada 2007-2011, arieratele nerecuperabile au crescut de la 24,5 miliarde de lei la 47,2 miliarde lei. Practic, arieratele nerecuperabile au înregistrat o creştere de 92,8% în acest interval. Criza economică a lăsat urme adânci în Produsul Intern Brut (PIB) al României. „Raportându-ne la evoluţia PIB, constatăm că arieratele nerecuperabile au crescut de la instaurarea crizei economice (anul 2008) şi până la sfârşitul lui 2011 cu peste 50%, de la 5,2% din PIB la 8,2% din PIB“, notează raportul CCR. Nivelul general al arieratelor în România a crescut şi el cu aproape 90% în perioada 2007-2011, de la 36,4 miliarde de lei la 68,4 miliarde de lei.
Conformarea voluntară, doar 77,9%
În 2011, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat la bugetul general consolidat venituri bugetare de 157,5 miliarde de lei, reprezentând 27,2% din PIB.
Trebuie precizat că încasările realizate de ANAF reprezintă principala sursă de finanţare pentru cele mai importante bugete publice. Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale a rămas relativ scăzut (77,9%), iar deficitul de venituri, raportat la veniturile bugetare programate, a fost de peste 783 de milioane de lei. Acest lucru poate produce „grave dezechilibre bugetare şi amplifică problemele legate de finanţarea deficitului bugetului general consolidat“, mai notează raportul CCR. „Un grad redus al conformării voluntare la plată conduce la un nivel ridicat al arieratelor şi la o presiune foarte mare asupra activităţii de executare silită“, spun controlorii financiari.
Peste 11.000 de persoane din Dolj au cazier fiscal
Reprezentanţii fiscului doljean consideră că ştampila de arierate „nerecuperabile“ pusă de CCR este puţin cam dură. „Sunt mai degrabă arierate greu recuperabile, deoarece măsurile de executare silită pe care le luăm face imposibilă prescripţia acestor datorii către bugetul de stat. În prezent, arieratele greu recuperabile în Dolj se ridică la 1,01 miliarde de lei (230 de milioane de euro)“, spune Mircea Pârvuleţu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Fiscul preferă să declare insolvabilitatea unei firme decât să aştepte intrarea acesteia în insolvenţă. În baza art. 27 şi art. 28 din Codul de procedură fiscală, organele fiscale pot atrage răspunderea materială a administratorilor şi asociaţilor unei societăţi insolvabile. Numai în 2012 peste 230 de firme au fost declarate insolvabile, pentru datorii totale de 19 milioane de euro. Când o firmă este declarată insolvabilă, debitele acesteia sunt scoase din evidenţa curentă şi trecute într-o evidenţă separată, iar administratorii şi asociaţii cărora li se atrage răspunderea materială sunt înscrişi în cazierul fiscal. 11.105 persoane din Craiova şi localităţile limitrofe au interdicţie să mai fie asociaţi sau administratori de firmă în prezent, în multe cazuri printr-o decizie de atragere a răspunderii materiale.
