Modificările aduse Codului Fiscal pe parcursul anului trecut, ca de altfel şi adoptarea recentelor Ordonanţe nr. 58 şi nr. 82, cât şi nr. 117 concomitent cu eliminarea impozitului minim au readus în atenţie un subiect important: PFA sau SRL, ca mijloc de realizare a veniturilor? Potrivit specialiştilor, decizia privind modul de organizare a activităţii are în vedere de cele mai multe ori criterii diferite, pe care persoana care urmează să realizeze veniturile trebuie să le ia în considerare: răspunderea persoanei ce realizează venitul, gradul de optimizare fiscală, complexitatea procedurilor, uşurinţa accesului la resursele financiare obţinute în urma desfăşurării activităţii, imaginea faţă de potenţialii parteneri de afaceri, simplitatea mecanismelor de încetare a formei de realizare a venitului.
Ce taxe veţi plăti?
Fundamental în decizia de alegere a formei de organizare a activităţii ar trebui să fie criteriul fiscalităţii aplicabile venitului realizat, potrivit fiscalitatea.ro. Din acest punct de vedere, specialiştii susţin că „învingătorul“ este incontestabil PFA. Cota de impozitare este identică, 16%, dar în cazul PFA lipseşte impozitul pe dividende de 16%. Din acest motiv, comparând cât se poate de simplu cele două forme de organizare, dacă în cazul PFA vom avea doar un impozit pe venit de 16%, în cazul SRL se vor însuma 16% impozitul pe profit cu încă 16% impozit pe dividende. Odată cu majorarea impozitului pe dividende, de-a lungul timpului, asociaţii au renunţat la distribuirea acestora, aplicând diverse alte modalităţi de transfer a profitului.
Pe de altă parte, trebuie ştiut că ultima ordonanţă dată de guvern în ajunul sărbătorilor a adus unele modificări în ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor. Acestea au parte de un nou impozit de la 1 ianuarie 2011. Potrivit Ministerului Finanţelor, patronii pot opta, de la 1 ianuarie 2011, între plata unui impozit pe profit de 16% şi plata unei taxe de 3% din venituri. Pot alege acest sistem de impozitare firmele care au unu-nouă angajaţi şi au obţinut în anul anterior o cifră de afaceri de până la 100.000 de euro. Este important însă de ştiut că nu vor avea posibilitatea să opteze între cele două posibilităţi de plată microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, consultanţă şi management. Teoretic, această nouă măsură va avea un impact bugetar de aproximativ 100 de milioane de lei în 2011, în cazul în care toate microîntreprinderile eligibile ar opta pentru plata unei taxe de 3% din cifra de afaceri. Până la sfârşitul anului trecut, microîntreprinderile au beneficiat de un regim special de impozitare, care le permitea să opteze între plata impozitului pe profit şi plata unui impozit pe venit, care a crescut progresiv în ultimii ani până la 3% din venituri.
În aceste condiţii, sub rezerva riscului contenciosului fiscal ori a altor cheltuieli de transfer a profitului către state cu fiscalitate mai avantajoasă, singurul criteriu de detaliu pentru departajarea între cele două forme de organizare a activităţii va rămâne în aria mecanismelor de stabilire a bazei de impozitare şi în final impozitul efectiv de plată, explică consultanţii fiscali.
Ce riscuri vă asumaţi în realizarea veniturilor?
Alt criteriu important este acela al riscului asumat în cadrul procesului de realizare a venitului. Referindu-ne, de această dată, strict la societatea cu răspundere limitată (SRL) în raport cu PFA, riscul în cazul în care rezultatele activităţii sunt negative, în raport cu aporturile, este cu mult diminuat în cazul SRL. În principiu, dacă în cazul SRL asociaţii răspund faţă de creditorii societăţii în limita capitalului subscris, în cazul PFA persoana fizică va răspunde cu întregul său patrimoniu, susţin specialiştii. Odată cu înăsprirea legislaţiei privind recuperarea creanţelor fiscale, ce permite angajarea răspunderii personale a administratorului, asociatului sau a altor persoane responsabile de insolvabilitatea fiscală a persoanei juridice, diferenţele generate de limita răspunderii materiale a fost important diminuată. Desigur că, în anumite circumstanţe, atât PFA, cât şi SRL pot obţine protecţia prin intermediul procedurii insolvenţei, aşa cum şi în cazul SRL, potrivit art. 2.371 din Legea societăţilor comerciale, asociatul care, în frauda creditorilor, abuzează de caracterul limitat al răspunderii sale şi de personalitatea juridică distinctă a societăţii, răspunde nelimitat pentru obligaţiile neachitate ale societăţii dizolvate, respectiv lichidate.
De asemenea, alt criteriu avut în vedere la decizia de a alege forma de organizare este acela al imaginii în raport cu partenerii de afaceri ori plătitorii de venituri, dar şi în raport cu furnizorii de servicii. Nu putem să nu menţionăm prevederile OUG nr. 58/2010 ce stabileau obligaţii în sarcina plătitorilor de venituri în situaţia existenţei unor raporturi cu PFA. Chiar dacă aceste măsuri au fost eliminate, imaginea unor astfel de parteneri contractuali determină numeroase rezerve din cauza unor eventuale obligaţii suplimentare prevăzute de legislaţie. Deşi în ultimul timp imaginea PFA s-a îmbunătăţit datorită înţelegerii mecanismului de funcţionare a acestora, în ochii partenerilor de afaceri stăruie interpretarea potrivit căreia PFA nu este o entitate solidă, fiind caracterizată de o mare volatilitate datorată unei proceduri mai simple de dizolvare.
Cine câştigă în cazul situaţiilor financiare?
Nu în ultimul rând, de o tot mai mare importanţă se bucură accesibilitatea la informaţiile privind rezultatele financiare. Potrivit specialiştilor din domeniu, din această perspectivă, SRL are un avantaj net. Situaţiile financiare anuale se întocmesc numai de către persoanele juridice, respectiv SRL, nu şi de către PFA. Acestea se depun la Registrul Comerţului şi devin astfel publice. Alături de această transparenţă asupra unui volum mare de indicatori, existenţa unui capital social important asigură SRL un acces mai mare pe piaţă. În contraponderea acestui criteriu se află unul deosebit de important, la care PFA se detaşează de această dată categoric: criteriul accesibilităţii sumelor realizate din activitatea desfăşurată. În principiu, în cazul PFA sumele obţinute sunt accesibile imediat şi pot fi utilizate neîngrădit în interesul activităţii sau pentru necesităţile individuale. În cazul SRL, dividendele pot fi obţinute numai în anul următor celui în care veniturile sunt realizate şi numai după ce Adunarea Generală aprobă distribuirea profitului cu această destinaţie.
Desigur, din punct de vedere tehnic, pot exista mijloace ca pe termen scurt sume de bani să poată fi utilizate în alte scopuri, prin intermediul avansurilor de trezorerie, însă utilizarea unor astfel de mijloace este riscantă şi trebuie utilizate în circumstanţe speciale şi nu mai mult decât echivalentul în lei al sumei de 5.000 de euro.
În urma identificării celor mai importante criterii de departajare dintre PFA şi SRL, majoritatea dintre acestea înclină balanţa către PFA, cu atât mai mult cu cât limitările privind încheierea de contracte de muncă au fost înlăturate în varianta organizării PFA ca întreprindere individuală.
