Cele mai multe proiecte au fost picate de la finanţare din cauza documentaţiei incomplete de la dosar. Unele firme omit voit să aducă actele necesare, iar la altele greşesc chiar consultanţii slab pregătiţi. GdS vă prezintă şi greşelile frecvente.
Accesarea banilor europeni reprezintă aproape singura şansă de finanţare a activităţilor firmelor de talie mică, susţine mediul local de afaceri. O multitudine de statistici date publicităţii zilele trecute de ministerele care fac evaluarea proiectelor depuse de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) arată că acestea sunt respinse de la finanţare. Motivul cel mai des întâlnit de Ministerul pentru IMM-uri, Ministerul Economiei şi Finanţelor, dar şi de Ministerul Dezvoltării este legat de lipsa documentelor necesare la dosar, mai exact la proiectul depus de firmă. În unele cazuri, nici 1% din proiectele depuse nu au trecut de evaluare, în alte cazuri au picat 50% din proiecte, în funcţie de programul pe care au fost depuse şi de axa prioritară căreia s-a adresat. De exemplu, la nivel de ţară au fost depuse 2.388 de proiecte pe Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“, în valoare de aproape opt miliarde de lei. Dintre acestea, au fost aprobate doar 21 de proiecte, în valoare de 774 de milioane de lei.
Documente lipsă, hiba cea mai mare
IMM-urile care cer fonduri structurale depun proiectele incomplete. Legislaţia le permite să-şi angajeze un consultant care să-i întocmească proiectul şi care să primească maximum 10% din valoarea finanţării, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Dar ce te faci când greşesc şi consultanţii, mai ales cei fără experienţă în domeniu, apăruţi ca şi ciupercile după ploaie? „Există două explicaţii ale lipsei documentelor de la proiecte: ori nu sunt atenţi când citesc procedura, ori nu au documentele respective. Uneori poate greşi şi consultantul. Conform procedurii noastre de evaluare, dacă lipseşte un document, atunci proiectul este scos de la finanţare şi se trece la următorul proiect“, a spus Radu Mirea, reprezentantului Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei din Craiova (proiectele erau pe Axa 1). Dacă un document nu este complet, atunci se poate da răgaz firmei să-l completeze, dar există IMM-uri care trimit intenţionat proiecte cu acte lipsă, pentru că nu le au şi consideră că poate „o trece şi aşa“. „Lipsesc, de regulă, certificate constatatoare, un bilanţ, o balanţă, o declaraţie pe propria răspundere sau, dacă există, acele documente sunt expirate. Ori, îţi poţi da seama foarte uşor că ai un certificat expirat sau un cazier fiscal care nu mai e valabil. Aşadar, unele firme ştiu că au lipsuri, altele pur şi simplu nu cunosc“, a spus Mirea. Şi pe Programul Operaţional Regional (POR), Axa prioritară IV – Componenta destinată microîntreprinderilor s-a constatat lipsa de la dosar a actelor necesare. „În primul rând, firmele trebuie să-şi ia consultanţi, dar o firmă serioasă, care a mai făcut proiecte, şi să urmărească listele de documente din Ghidul Solicitantului, inclusiv grilele cu documentele ce trebuie depuse“, a spus şi Marinela Bogheanu, directoare a ADR Sud-Vest Oltenia. Pe componenta destinată microîntreprinderilor („Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“) pe POR, în regiune au fost aprobate doar 36 de proiecte din 61 depuse.
Mediul de afaceri se disculpă
Reprezentanţii IMM-urilor spun că există un deficit de comunicare între organismele de implementare a diverselor programe de finanţare europeană şi firmele locale. Sunt mai ales deficienţe în a traduce în limbaj comun termenii folosiţi în proiecte. „Cea mai mare problemă este aceea că oamenii (de la firme – n.r.) nu înţeleg limbajul din programele de finanţare. Organismele de implementare nu au o comunicare directă cu aplicantul, cu IMM-ul. Copiii aceia care prezintă programele pe la seminarii o fac într-un limbaj care nu este accesibil oamenilor de afaceri. Cu excepţia ADR, care a mai lucrat cu fonduri europene, restul nu prea se descurcă“, a precizat Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Privaţi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). În opinia acestuia, nici firmele de consultanţă nu s-au dezvoltat cum trebuie şi de aceea apar greşeli în accesarea fondurilor europene. „IMM-urile ar vrea să ia banii europeni, dar nu sunt în stare“, a concluzionat Cristea. Vicepreşedintele CNIPMMR a mai spus că soluţia pentru a fi atraşi mai mulţi bani europeni ar fi să fie explicate toate detaliile întocmirii proiectelor către organismele profesionale din fiecare domeniu şi acestea să intre în contact direct cu IMM-urile şi să le explice „băbeşte“. „Avem un mare avantaj, pentru că vor veni de la UE 32 de miliarde de euro, dar trebuie să fim în stare să-i luăm“, a mai spus reprezentantul IMM-urilor.
De ce se resping cererile de finanţare
Pentru ca firmele să aibă posibilitatea să-şi remedieze greşelile, vă prezentăm principalele motive care conduc la solicitarea de clarificări sau la respingerea cererilor de finanţare depuse în cadrul POR:
1) Lipsa documentelor de proprietate (locaţia unde se vor executa lucrările trebuie să fie în proprietatea / concesiunea persoanei juridice solicitante/partener din cererea de finanţare) în cazul proiectelor care implică şi execuţia de lucrări;
2) Cererea de finanţare, declaraţia de eligibilitate sau de angajament nu respectă formatul standard (afişat pe paginile de internet ale MDLPL şi ADR SVO) sau se foloseşte un format mai vechi, care nu mai este de actualitate;
3) Fluxul de numerar net cumulat prezintă valori negative pe cel puţin un an din perioada de analiză a investiţiei;
4) Proiectul nu prevede crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul microîntreprinderii;
5) Bugetul este incomplet şi necorelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate şi/sau estimate. Costurile sunt în mare măsură nerealiste (majoritatea liniilor bugetare supraestimate sau subestimate);
6) Societatea nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor;
7) Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate, dar nu sunt detaliate şi nu sunt corelate, în cadrul calendarului de realizare, cu planificarea achiziţiilor. Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile, iar ţintele stabilite nu sunt fezabile;
8) Codul CAEN corespunzător activităţii pentru care se solicită finanţarea nu se regăseşte în certificatul constatator emis de Registrul Comerţului.
