Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a recomandat revizuirea, de către autorităţile publice locale, a programelor de combatere a dăunătorilor, inclusiv a ţânţarilor, în contextul anunţului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind măsurile de prevenţie pentru virusul Zika.
Pe fondul creşterii temperaturilor şi a urgenţei de sănătate publică de importanţă internaţională (USPII), generate de apariţia cluster-ului de malformaţii congenitale şi tulburări neurologice (sindrom Guillain Barre) în posibilă legătură cu infecţia produsă de virusul Zika în Brazilia, INSP a transmis direcţiilor de sănătate publică judeţene – inclusiv cea a municipiului Bucuresti -recomandarea de a solicita primăriilor:
– aplicarea planului de combatere a ţânţarilor astfel încât să fie asigurată şi folosirea substanţelor active pentru combaterea ţânţarilor din specia „Aedes albopictus”
– intensificarea măsurilor de desţânţărizare în zonele cunoscute a fi posibile locaţii de înmulţire a acestora (zonele parcurilor, lacurilor, etc. inclusiv depozite de anvelope sau oricare altele caracterizate prin acumulari de apa), cât şi în jurul spitalelor de boli infecţioase, în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecţie Zika de import;
– pe fondul apropierii sezonului cald, când populaţiile de ţânţari de origine autohtonă încep să se înmultească, este imperios necesară respectarea acţiunilor de prevenţie.
Aceste recomandări se înscriu în cadrul general de măsuri de prevenţie destinate combaterii apariţiei unor eventuale cazuri de îmbolnaviri, pe teritoriul Romaniei, în contextul alertei generale emise de OMS.
Pentru prevenirea infecţiilor virale transmise prin înţepătura de ţânţar ( West – Nile, Zika), Direcţia de Sănătate Publică Dolj recomandă populaţiei :
– să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
– să utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari;
– să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă;
– să ia măsuri de eliminare a surselor larvare situate pe proprietăţile private sau în vecinătatea lor
Măsuri pentru prevenirea formării larvelor de ţânţari
Orice recipient (borcane, cutii conserve, jucării, obiecte/deşeuri material plastic),care ţine apa trebuie eliminat, stocat în interior,sau golit şi răsturnat. Butoaiele, bidoanele,găleţile cu apă pentru udare trebuie acoperite cu capace compacte ori capace din plasă de ţânţari, care împiedică accesul insectelor. Farfurioarele de sub ghivecele de flori trebuie scase sau se umplu cu nisip care să absoarbă apa.
Terenurile virane trebuie igienizate şi curăţate.
Recipientele în care este necesară menţinerea apei ,trebuie golite complet prin răsturnare pe sol, de două ori pe săptămână şi umplute din nou cu apă proaspătă.
Sursele de apă (fântâni/puţuri descoperite, expuse la ţânţari) se acoperă pentru a împiedica accesul insectelor.
Bazinele pline cu apă şi corect întreţinute şi igienizate nu reprezintă un habitat larvar adecvat; se va evita golirea lor incompletă şi menţinerea fără apă,deoarece apa reziduală ori apa de ploaie acumulată formează habitate favorabile
Acumulări de apă rezultate din scurgeri de la conducte, hidranţi, cămine de vizitare, drenuri şi canale de drenaj şi evacuare a apei, incorect întreţinute şi colmatate trebuie remediate pentru a evita pierderile de apă şi acumularea ei.
Rigolele drenurile, burlanele trebuie curăţate şi decolmatate.
În canalele pluviale cu spaţiu pentru sedimentare, fântâni ornamentale se verifică dacă sunt focare larvare active şi se tratează cu produse larvicide.
Anvelopele expuse la precipitaţii nu trebuie ţinute sub cerul liber pentru a nu acumula apă de ploaie.Trebuie ridicate de pe terenurile virane, iar dacă sunt reutilizate în alte scopuri în gospodării, trebuie umplute cu pământ sau nisip pentru a nu acumula apă în partea inferioară. Trebuie plombate scorburile.
Fără implicarea populaţiei în eliminarea surselor larvare de pe domeniile private, eficienţa măsurilor luate de autorităţi pe domeniul public este limitată.
