Ministrul economiei, Daniel Chiţoiu, a precizat, la Craiova, că de anul viitor este posibil ca firmele care investesc în cercetare-inovare să aibă deductibilitate din punct de vedere fiscal de la 50% până la 100%. La întâlnirea de la Craiova, ministrul a spus că practica tinerilor în mediul privat trebuie să devină obligatorie.
Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Daniel Chiţoiu, a participat vineri la seminarul „Strategii de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul universitar şi cel socio-economic“, organizat de Universitatea din Craiova. La eveniment au participat oameni de afaceri din mai multe domenii de activitate, precum şi preşedinţi ai consiliilor judeţene din Oltenia, primarii municipiilor din zonă, reprezentanţi ai Prefecturii Dolj, dar şi reprezentanţi ai mediului academic. Întâlnirea a avut drept scop iniţierea unei colaborări de durată între mediul de afaceri şi cel universitar, astfel încât studenţii craioveni să facă practică la firmele locale, în cât mai multe domenii.
„Ne-am gândit că ar fi util să avem o astfel de întâlnire cu administraţia centrală şi locală, cu mediul socio-economic, care trebuie să implementeze această inovare, pentru a avea o Românie competitivă. Ţelul nostru este să vedem cum să devenim competitivi la nivel regional“, a spus rectorul Universităţii din Craiova, Dan Claudiu Dănişor. Cum în sală erau numeroşi cercetători, iar unul dintre scopurile întâlnirii a fost şi acela de a promova cercetarea şi inovarea în rândul firmelor, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Daniel Chiţoiu, a precizat că se pregătesc facilităţi fiscale pentru firmele care fac cercetare: „În programul de guvernare avem prevăzute o serie de măsuri pentru a sprijini domeniul cercetării-dezvoltării. Cel mai important punct pentru mediul de afaceri este să acordăm deductibilitate de 50% şi până la 100% pentru cei care fac cercetare-inovare. Vrem să introducem acest lucru de anul viitor în legislaţia fiscală“. Acest aspect ar conduce la impozit pe profit mai mic de plată către stat. Ministrul a accentuat că deducerile fiscale nu se vor face doar pentru firmele mari din industrie, ci şi pentru sectorul IMM-urilor din orice domenii care fac cercetare şi inovare.
A şaptea economie
din Europa?
Ministrul a mai arătat că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 65% din totalul operatorilor economici, astfel că asemenea companii trebuie sprijinite, pentru a fi competitive şi pe alte pieţe. „Economia României este dependentă în proporţie de 70% de economia europeană şi de aceea s-a resimţit la începutul acestui an, prin reducerea exporturilor. 72% din producţia României este direcţionată către piaţa UE (…), or, rolul nostru şi al consilierilor economici este acela de a direcţiona din producţie şi în afara UE. Avem potenţial natural şi uman să devenim a şaptea economie din Europa“, a mai spus ministrul Daniel Chiţoiu.
Exod al creierelor
Chiţoiu a menţionat că stagiile de practică ale studenţilor şi chiar ale anumitor elevi vor fi obligatorii, tocmai pentru a fi competitivi. În plus, în opinia reprezentantului guvernului, România nu a găsit modalităţi de a stimula inovaţia şi „nu a valorificat un procent avansat de absolvenţi, fapt ce a generat un exod accelerat de creiere“, accentuând ideea ca mediul de afaceri să găsească o formulă de a accepta în practică tineri, în special pe cei cu studii medii. Un om de afaceri craiovean a întărit cele spuse de Chiţoiu despre tinerii care pleacă peste hotare, afirmând că în Europa este o cerere acerbă de „creiere româneşti“, în mai multe domenii, dar mai ales în IT. Reprezentanţii mediului de afaceri şi ai mediului administrativ au avut numeroase întrebări pentru ministru şi pentru membrii conducerii Universităţii, de la solicitări pentru introducerea zonei Doljului în rândul unui pol de creştere privind potenţialul mare de utilizare a energiei regenerabile şi până la solicitări de lobby pentru a promova omologarea unei rame electrice produse la Craiova.
Societate pentru sprijinul inovării
Rectorul Universităţii a propus auditoriului înfiinţarea unei societăţi, la care aportul de capital să fie din partea Universităţii (cu o cotă mai mică de contribuţie), respectiv din partea mediului de afaceri, societate care să se ocupe de transferul tehnologic în regiune şi de care să beneficieze toţi cei care investesc în cercetare-inovare. Ajutorul poate fi atunci când, de exemplu, dacă cineva are un brevet, să fie sprijinit de această societate mixtă, ce ar putea fi înfiinţată, după modelul francez. Marilena Bogheanu, directorul ADR Sud-Vest Oltenia, a precizat că instituţia intenţionează să elaboreze un plan de acţiune în perioada următoare, dar nu există o bază de date cu toate firmele din regiune, motiv pentru care a cerut sprijinul camerelor de comerţ şi industrie din toate cele cinci judeţe ale Olteniei. Ea a semnalat lipsa asociaţiilor profesionale şi patronale semnificative pe diverse domenii de activitate, motiv pentru care nu se pot purta discuţii cu reprezentanţii unui sector sau altul de activitate din economia locală.
Şcoală de meserii…
a Universităţii
Cei prezenţi la eveniment au punctat că nu există o corelare între sistemul educaţional şi necesităţile de specialişti pe piaţa muncii, adică în rândul firmelor. Dan Claudiu Dănişor a precizat că unele facultăţi şcolarizează pentru anumite meserii, doar pentru că în acele domenii au ei specialişti pregătiţi care să predea şi a mai lansat auditoriului o propunere inedită, de a şcolariza în funcţie de necesităţile firmelor: „Universitatea este interesată să înfiinţeze ca un fel de şcoală de meserii flexibilă. De exemplu, Ford are azi nevoie de electricieni, dar mâine poate vrea oameni care să mânuiască roboţii, or, o şcoală profesională nu are timp să pregătească astfel de oameni. Ideea este să facem împreună un sistem de formare flexibilă, şi nu şcoli care să scoată abia din patru în patru ani specialişti. Dacă reuşim să luăm bani din formarea de clustere, cu fonduri europene, atunci am putea înfiinţa această şcoală de meserii“.
