Simbol al culturii, Tetraevangheliarul de la Muzeul Olteniei va căpăta imaginea pierdută în sute de ani, în urma restaurării la care este supus, oferind sub studiul atent al cercetătorilor noi informaţii despre istoria creştinismului.
Tetraevangheliarul din secolul XII, aflat în Arhivele Muzeului Olteniei, a ajuns pe masa restauratorului astăzi. Piesa rară, extrem de valoroasă, va constitui încă o dată obiect de studiu pentru un grup de cercetători lingvişti din cadrul Centrului de studii al manuscriselor Noului Testament din SUA, cu care Muzeul Olteniei are o colaborare. Noi amănunte despre istoria creştinismului ar putea fi cunoscute, în vară, după finalizarea procesului de restaurare. Grupul de cercetători va încerca o traducere integrală a cărţii-document.
Tetraevangheliarul a fost răsfoit de-a lungul timpului de istorici de artă cunoscuţi, precum Corina Nicolaescu, Constantin S. Nicolaescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române. Acesta din urmă este şi cel care „a îmbogăţit cu această lucrare tezaurul Muzeului Olteniei, instituţie de cultură pe care Plopşor a înfiinţat-o şi căreia i-a dedicat mulţi ani din viaţa sa. Manuscrisul a fost adus în Ţara Românească de părintele Nicodim la Mănăstirea Tismana. De aici, cu acordul lui Vartolomeu Stănescu, episcop eparhiot la Râmnic, el a ajuns la Muzeul Olteniei“, a precizat istoricul Toma Rădulescu.
Departe de a fi o descoperire a zilelor noastre, Tetraevangheliarul a fost exponat al unei expoziţii de artă bizantină organizată la Bucureşti în 1970, fiind menţionat şi în catalogul evenimentului cultural apărut un an mai târziu.
Un manuscris important
Manuscrisul scris „la Constantinopol“, după cum preciza Toma Rădulescu, în limba greacă prezintă textul celor patru Evanghelii, a lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan. „Volumul de 300 de pagini este scris pe pergament, având o legătură din piele. Prima filă a fiecărei Evanghelii prezintă frontispicii cu foiţă de aur şi coloranţi naturali vegetali. Valoarea sa este dată, nu numai de perioada în care a fost datat, conform specialiştilor, în secolul XII, şi de însemnările pe care le conţine pe marginea textului“, a precizat Cristina Ghiţescu, cea care astăzi, cu migală, restaurează în cadrul laboratorului Muzeului Olteniei valorosul document.
La o distanţă de patru secole, un alt Tetraevangheliar la Craiova
Studiul unui Tetraevangheliar a constituit tot timpul o provocare pentru fiecare cercetător. Răsfoind arhiva Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman“, o altă lucrare purtând semnătura lui Marcel Romanescu atrage atenţia „Tetraevanghelul de la Craiova de la 1580“. La patru secole distanţă de Tetraevanghelul aflat în tezaurul Muzeului Olteniei, un manuscris atrăgea atenţia. „… La Mânăstirea Velika Remeta, cu ziduri de cetate din care au dispărut nu numai călugării, dar şi vechile tipărituri slavone scoase odinioară la noi, am văzut – înainte de războiul actual – în biblioteca redusă şi prăfuită un prea frumos Tetraevanghel slavon, sunt scoarţe de lemn acoperite de catifea roşie, bătută cu plăci de argint, primitiv gravate şi întruchipând pe Maica Domnului cu Pruncul în poală, având în colţuri sfinţi cu filactere, iar jos şi sus – în medalioane de factură parcă mai nouă – Buna Vestire şi Adormirea.
Autorul este un macedonean din Kratova – de unde Neagoe Vodă adusese pe Gavril Protul să scrie viaţa Patriarhului Nofon – în apropierea căruia se află Mânăstirea Lesnovo din prima jumătate a veacului XIV, remarcabilă prin pomenirea cea mai veche a întemeietorilor ţărilor române. Venit în ţară în împrejurări necunoscute, scriitorul Tetraevanghelului afişat astăzi la Remeta era, sub Mihnea II Turcitu, protopop al Craiovei, unde în 1580 îşi realizează răbdător lucrarea de preţ“.
Acest amănunt este menţionat în epilogul său: „Slavă şi laudă, cinste şi închinăciune întru Treime slăvitului marelui Dumnezeu Tatăl şi Fiului şi Sfântului Duh şi pururea în vecii vecilor amin. Acest sfânt Tetraevanghel a fost scris în ţara Ungrovlahiei în locul Craiova, în zilele Domnului Mihnea Voevod, în anul 7088 luna August, 12 zile. S’a scris de către noi, cel din urmă dintre preoţi, protopopul Ioan Sârbul din locul Kratovo, păcătos între păcătoşi, amin“.
Împodobit cu frontispicii şi iniţiale, cu ornamente în aur, albastru şi roşu, culori în care s-au scris şi rândurile de început, Tetraevanghelul de la Craiova de la 1580 are în fruntea fiecărei evanghelii câte o miniatură a evanghelistului respectiv.
