Comisarii Gărzii de Mediu caută cu GPS-ul gropile de gunoi din Dolj neconforme cu standardele Uniunii Europene. Primarii sunt puşi să întocmească fişe de inventar în care să precizeze latitudinea şi longitudinea rampelor de gunoi de pe raza comunelor.
29 de comune doljene au fost călcate, în ultima săptămână, de comisarii Gărzii de Mediu, care au controlat gropile de gunoi. Din cele 98 de rampe de gunoi din mediul rural, câte au fost verificate, prea puţine au fost închise, majoritatea funcţionând şi în prezent. „Am efectuat controale tematice împreună cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vâlcea în 29 de localităţi. Foarte puţine şi-au rezolvat problema gropilor de gunoi. În mare parte, ele sunt încă în funcţiune. Primarii susţin că nu au fonduri, iar localnicii folosesc în continuare aceste locuri. Brădeştiul este una dintre comunele care şi-au urezolvat problema, în schimb, la Valea Stanciului sunt folosite şi după trecerea termenului cinci rampe de gunoi. Pe acest motiv am dat 17 sancţiuni în valoare de 112.500 de lei. Nu au cum să ne ascundă adevăratele locaţii, pentru că folosim GPS-ul când mergem în teren“, a precizat Ileana Şerban, directoare coordonatoare a Comisariatului Gărzii de Mediu Dolj. Termenul de 16 iulie, impus de normele europene pentru închiderea gropilor de gunoi, nu a putut fi respectat. Cauzele sunt fie lipsa banilor, fie lipsa interesului. Mulţi dintre edilii doljeni au înţeles că sarcina îi revine în mare parte consiliului judeţean, care se ocupă de Master Planul deşeurilor în judeţ. Fondurile pentru investiţii vor veni de aici, iar ei au stat cu mâinile în sân. Numai 5% din locaţiile de acest gen din mediul rural şi-au făcut temele cu standardizarea gropilor de gunoi. Adică au tasat zona, au acoperit-o cu 1/2 m de pământ peste care au pus iarbă, urmând cel de-al doilea pas, găsirea unei firme de salubritate care să preia gunoiul menajer şi să-l transporte la una dintre cele cinci gropi ecologice din judeţ. Destul de puţine pentru a acoperi suprafaţa totală a Doljului, de 7.414 kilometri pătraţi. Primarii au fost somaţi ca în termen de două, trei zile să rezolve situaţia gropilor de gunoi de pe raza comunelor pe care le gestionează, fiind obligaţi să întocmească fişe de inventariere pentru locurile în care localnicii îşi aruncă gunoiul.
Doar şase primari din 111 au completat fişele
Primarii din cele 111 localităţi ale judeţului Dolj sunt nevoiţi ca până la sfârşitul acestei luni să întocmească fişe pentru inventarierea depozitelor de deşeuri neconforme cu standardele europene. Trebuie trecute aici datele cadastrale, caracteristicile morfologice ale zonei, coordonatele geo-referenţiale, respectiv longitudine, latitudine şi altitudine, suprafaţa amplasamentului, regimul juridic al terenului pe care se află groapa de gunoi, măsurile aplicate şi cele preconizate pentru intrarea în conformitate. Din spusele reprezentanţilor Agenţiei de Mediu, doar şase primari din 111 au completat aceste fişe. Aceasta este atât de riguroasă, încât edilii trebuie să completeze şi dacă se simt sau nu mirosuri specifice şi dacă apele subterane din vecinătate au alt gust. La această fişă se va anexa şi un proces-verbal completat de inspectorii Agenţiei de Mediu
Brădeştiul este una dintre localităţile doljene care şi-au rezolvat problema deşeurilor menajere. Vechea groapă folosită de localnici a fost închisă, iar aceştia şi-au încheiat contracte individuale cu SC Retim Service din Filiaşi. „O dată pe săptămână, cei din Filiaşi vin şi ridică gunoiul localnicilor din Brădeşti. Noi am avut noroc, pentru că oraşul Filiaşi este foarte aproape şi deţine şi o rampă de gunoi autorizată. Ne-am încadrat şi în termenul impus şi nu mai avem probleme. Am transmis şi acea fişă către cei de la Mediu“, a spus Ion Răcăreanu, primarul comunei Brădeşti. O bilă albă are şi localitatea Cetate, care deţine o groapă de gunoi proprie, construită din fonduri de la bugetul local. Din păcate, aceasta nu poate prelua deşeurile din alte localităţi învecinate, aşa cum au posibilitatea municipiul Craiova, oraşele Calafat şi Filiaşi, precum şi comunele Dobreşti şi Goicea. Conform Master Planului, acestea vor fi transformate cu bani europeni în staţii de transfer.
La polul opus sunt comunele Işalniţa şi Podari, deşi sunt în imediata vecinătate a Craiovei. Dar şi Ţugluiul, Valea Stanciului, Malu Mare, Cârcea şi exemplele pot continua.
