Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a trimis, încă de pe 8 februarie, sesizarea către Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională în cazul miniştrilor-parlamentari, conflict între preşedinte, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Parlament.
În sesizarea semnată de preşedintele Senatului se cere Curţii Constituţionale să soluţioneze conflictul juridic declanşat între preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul pe de altă parte.
În text se aminteşte că, pe 16 ianuarie, Traian Băsescu a transmis Ministerului Justiţiei cererile de începere a urmăririi penale a patru actuali sau foşti membri ai Guvernului care au şi calitatea de parlamentari, respectiv Adrian Năstase, Miron Mitrea, Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş. Preşedinţii celor două Camere au cerut ministrului interimar al Justiţiei şi procurorului-general să le remită solicitările de începere a urmăririi penale însoţite de dosarele cauzelor respective, pentru a se pronunţa în conformitate cu prevederile articolului 109 din Constituţie.
În continuare, se consemnează că ministerul Justiţiei, "cu rezervele exprimate public de ministrul interimar Teodor Meleşcanu şi de secretarul de stat Gheorghe Mocuţa", a înaintat cererile însoţite de referatele procurorilor de caz Parchetului, "fiind de notorietate că acest lucru s-a întâmplat la presiunea preşedintelui Traian Băsescu". În sesizare se arată că procurorul general şi procurorul şef al DNA au declarat, "în interviurile acordate presei scrise şi audio-vizuale", că "sunt investiţi legal exclusiv prin cererile formulate de preşedinte" şi "au anulat atributul Parlamentului de a decide asupra începerii urmăririi penale împotriva foştilor şi actualilor membri ai Guvernului care îndeplinesc şi funcţia de senator sau deputat".
Preşedintele Senatului se bazează pe articolul 109 din Constituţie, care spune că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor", reiterat în articolul 12 al Legii 115, care se continuă cu prezentarea procedurii de avizare a începerii urmăririi penale de către cele două camere ale Parlamentului.
Documentul citează decizia din 27 noiembrie 2007 a Curţii Constituţionale în care se constată că textul citat "instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi preşedintelui României de a cere urmărirea penală a memnrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor". Văcăroiu a subliniat că utilizarea conjucţiei "şi" denotă că legiuitorul constituant "a înţeles să confere fiecăreia dintre acestea o componentă proprie în materie, componentă al cărei domeniu de incidenţă poate fi determinat, chiar de lege, prin coroborarea unor prevederi constituţionale".
Sesizarea face apel şi la expunerea de motive a Legii 115/1999, care spune că MJ "constatând că sesizarea este întemeiată, va înainta întregul dosar, după caz, Comisiei juridie a Camerei sau a Senatului, dacă membrul Guvernului în cauză este deputat sau senator".
De asemenea, se preia o soluţie dată de Curtea Constituţională în noiembrie 2007, când se statua că "dispoziţiile articolului 109 alineatul 2, teza întâi din Constituţie (…) instituie necondiţionat dreptul Camerei Deputaţilor, Senatului şi preşedintelui de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În consecinţă, atât cele două Camere ale Parlamentului, cât şi preşedintele au libertatea de a stabili, fără altă reglementare exterioară, aplicând direct Constituţia, modul de exercitare a acestui drept".
Ca argumente se aduc şi prevederile regulamentelor celor două camere ale Parlamentului referitoare la procedura prin care ele solicită urmărirea penală, dar şi cele similare din Legea statutului deputaţilor şi senatorilor. În final, se precizează că regimuri similare pentru răspunderea penală a membrilor Guvernului care au şi calitatea de parlamentar se regăsesc în Austria, Belgia, Danemarca, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Spania.
În concluzie, se solicită Curţii Constituţionale să constate că poziţiile preşedintelui, ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public sunt neconstituţionale şi să oblige "autorităţile publice vizate să sesizeze cele două camere ale Parlamentului pentru a se pronunţa cu privire la începerea urmăririi penale a deputaţilor şi senatorilor învinuiţi de săvârşirea unor fapte penale".
