O „noua“ tehnica datind de la inceputul secolului XX a patruns si in Craiova
Romania a ramas singura tara din Europa in care costurile intretinerii in perioada sezonului rece sint la nivelul salariului mediu pe economie sau chiar mai mari, fapt recunoscut si de premierul Adrian Nastase. Principalul motiv care sta la baza acestei stari de fapt este acela ca furnizorii de servicii adauga la facturarea consumului real toate pierderile din sisteme. Asta se intimpla, indiferent de oras, fie ca este vorba de apa rece sau calda, termoficare, fie de alte utilitati. Neexistind concurenta intre furnizori, acestora le-a fost mai usor sa adauge in costul serviciilor si pierderile, decit sa eficientizeze sistemele. Acestea – gindite si executate in vechiul regim – sint rigide in privinta adaptarii la noile cerinte, iar gradul avansat de uzura care genereaza pierderile isi spune cuvintul in facturile consumatorilor.
Pierderile ramin, platitorii se imputineaza
„Cancerul“ acestui sistem anacronic nu este altul decit monitorizarea reala a consumului individual. Treptat, consumatorii casnici au inceput sa-si monteze in apartamente contoare pentru apa rece si calda. Diferentele colosale intre costurile in regim pausal si cele bazate pe consumul inregistrat de aceste aparate s-au vazut imediat. Daca inainte se ajungea la facturarea si a o suta de metri cubi de apa rece si aproximativ jumatate apa calda, la fiecare familie, pe luna, dupa monitorizarea consumului real, costurile au scazut vertiginos, adica la maximum zece metri cubi de apa rece si cam tot atita apa calda, de familie, in aceeasi perioada. Asa se explica si faptul ca mii de contribuabili figureaza cu mari debite la intretinere, in mare parte (aproximativ 70 -80%) fiind ireale. Din nefericire, problema s-a acutizat pentru cei care nu au avut resursele financiare necesare pentru a face aceste investitii. Pierderile, care sint aceleasi, se impart acum la numarul acestora, ei suportindu-le intr-o masura mai mare. Ne intrebam ce se va intimpla cu ultimul craiovean ramas fara „apometre“. Pina la urma, toti vor intelege ca daca fac acest efort financiar – de a-si monitoriza consumul real al utilitatilor – furnizorii vor fi nevoiti sa-si reconsidere politica si sa recurga la eficientizarea sistemelor, care este in exclusivitate problema lor.
Chiar si frigul costa cit nu face
Ca o „noutate“ in domeniu, raportat la nivelul tarii noastre, la fel ca in cele mai mari orase, si in Craiova a aparut posibilitatea controlului si monitorizarii consumului de energie termica la nivel de consumator individual, pentru fiecare corp de incalzit in parte. Tehnica a fost creata in Danemarca in… 1924, citiva ani mai tirziu fiind omologata si in Germania. Pe aceasta tema a avut loc joi un seminar in Aula Facultatii de Automatizari si Calculatoare din Craiova. La intilnire au fost prezenti reprezentanti ai Regiei de Termoficare din localitate, ai Biroului Roman de Metrologie – Dolj, ai Primariei Craiova, din partea serviciilor de specialitate, cit si aproximativ 30 de presedinti si administratori de asociatii de proprietari. Concernul german Danfoss si cel germano-danez Viterra Energy au adus in Romania aceasta tehnica, iar in Craiova, prin AS International SRL. Este vorba de un sistem format dintr-un robinet termostatic si un repartitor de costuri pentru incalzire. Ambele aparate se monteaza pe un corp de incalzit. Robinetul termostatic controleaza si regleaza temperatura dorita in fiecare camera, iar repartitorul indica valoarea reala a consumului de energie termica. Problema consta in faptul ca pentru a beneficia de acest sistem, este nevoie ca in cladirea respectiva sa existe un repartitor general de caldura si, totodata, sa fie de acord cel putin 75% dintre locatari sa-si monteze in apartamente, pe toate corpurile de incalzit, acel sistem. Calculul facturilor este putin mai complicat, in sensul ca 20% sau 30% din ce inregistreaza repartitorul general se imparte uniform la numarul de apartamente din cladire, in functie de suprafata locuibila, iar restul de pina la 100% se imparte in functie de consumul individual. Oricum, in orase ca Timisoara, Cluj, Giurgiu si chiar Bucuresti, sistemul a dat rezultate, consumul real fiind cu cel putin 30% mai mic decit cel declarat de regii. Organizatorii au spus ca in anumite localitati au intimpinat dificultati din partea regiilor furnizoare de servicii. S-a intimplat chiar ca dupa monitorizarea unui bloc, regia sa factureze sume mai mici – asa, dintr-o data – la cele ramase in regim pausal, „pentru a-i descuraja sa recurga la monitorizarea consumului“. Cert este faptul ca in nici un caz, in nici un bloc, cel putin din Craiova, valoarea reala a caldurii furnizate in lunile acestei ierni nu s-a ridicat la 500.000 de lei pentru o camera, atit cit s-a facturat. Consumul real nu s-a ridicat nici macar la 400.000 de lei pentru un apartament, dar contribuabilii au platit sau poate au ramas chiar… „restantieri“
