Interese electorale meschine, atât ale guvernului, cât şi ale unor partide, au făcut ca alegerile pentru Parlamentul European să fie amânate.
Că vrem sau că nu vrem, până la finele lui 2007 ele trebuie însă organizate.
E o certitudine. Nu însă singura. Mai este una. Şi anume că europarlamentarele vor fi un test decisiv pentru partidele politice din România.
Trei formaţiuni existente – PSD, PNL, UDMR – se confruntă cu o bătălie surdă între conducerea actuală şi anumite grupuri. Locul de frunte din acest punct de vedere îl ocupă, desigur, PSD. De la grupul lui Adrian Năstase până la Grupul de la Cluj, principala formaţiune de opoziţie e marcată de contestarea echipei lui Mircea Geoană. Nici celelalte partide nu stau mai bine.
E vorba de partidele care nu sunt conduse de lideri autoritari. Pentru PRM şi PC e greu de crezut că un eşec la europarlamentare ar pune la îndoială autoritatea liderilor. PD şi PLD, avându-l drept ştab absolut pe Traian Băsescu, depind de hachiţe, nu de vot.
Sondajele de opinie, mai mult sau mai puţin măsluite, n-au putut oferi argumente suficiente celor care contestă actuala conducere. N-au putut oferi nici şefilor propriu-zişi.
Scrutinul pentru Parlamentul european ar oferi însă argumentele decisive unei tabere sau alta. Un impact major vor avea rezultatele scrutinului şi asupra următoarelor momente electorale:
1) Se va crea un trend în favoarea partidului câştigător. Un trend care va fi greu de contracarat de celelalte partide.
2) Sponsorii diferitelor partide vor fi extrem de atenţi la ierarhia de după scrutin.
3) Din punct de vedere psihologic, victoria va reconforta şi întări, iar eşecul va tulbura şi va slăbi.
În aceste condiţii, europarlamentarele ar trebui deja să ocupe un loc de frunte în viaţa noastră politică. Din nefericire, lucrurile nu corespund aşteptărilor.
Alegerile pentru Parlamentul European nu constituie principalul subiect de dezbatere în ziare şi la televiziuni. O realitate greu de conceput dacă ne gândim că electoratul ar trebui pregătit, încă de pe acum, să voteze ţinând cont de criteriile reprezentării noastre la Bruxelles şi nu de cele ale vieţii interne.
Partidele se mişcă greoi, ba chiar unele dintre ele nu se mişcă de loc.
Nici un partid nu şi-a anunţat programul de campanie.
Listele se fac destul de greu, multe vedete văzând în Parlamentul European un fel de exil.
Cel mai bun semn al lipsei de interes faţă de scrutinul pentru Parlamentul European: guvernul n-a stabilit până acum data alegerilor.
Poziţia guvernului e explicabilă. PNL n-are nici un interes ca partidele să se pregătească de scrutin. Deloc explicabilă e însă poziţia partidelor. Acestea n-au cerut până acum guvernului să stabilească data alegerilor.
De ce oare?
