La un an de la introducerea leului greu, criza de monede de pe piaţă pare să se acutizeze, spre nemulţumirea celor mai mulţi craioveni care, în loc de 10, 20 ori 50 de bani, primesc frecvent o gumă de mestecat sau o bomboană.
În ultimele luni, obiceiul de a înlocui monedele cu produse, atunci când vine vorba de rest, este din ce în ce mai uzitat. În funcţie de restul pe care trebuie să-l primiţi, produsele se valorizează şi se devalorizează după bunul plac al vânzătorilor. Drept urmare, tableta de gumă de mestecat costă între 15 şi 25 de bani, cubul de bază pentru mâncare între 15 şi 30 de bani, iar cel de brânză topită între 45 şi 70 de bani. Şi asta la acelaşi magazin. Problema cea mare este că practica nu funcţionează şi de partea cealaltă, client – vânzător. Drept urmare, vrând-nevrând, craiovenii scot bani din buzunar pentru o serie de lucruri nefolositoare, fără ca măcar respectivele produse să apară pe bonul fiscal.
Craiovenii sunt nemulţumiţi
Practica nu este deloc pe placul craiovenilor. „De fiecare dată mi se întâmplă să-mi înlocuiască restul cu un produs. Nu-mi convine tot timpul. Uneori poate vreau ceea ce-mi dau ei, alteori nu. Aş prefera să-mi dea restul“, a explicat Ionica Rădulescu, o gospodină de 48 de ani. Afirmaţia este susţinută şi de alţi craioveni. „Nu prea e bine. Ei îţi dau produsul chiar dacă ai sau nu nevoie de el, dar tu, dacă te duci la ei cu un cub de brânză topită să-l dai înapoi, nu poţi“, a declarat Valentina Ştefan, de 32 de ani.
Obiceiul comercianţilor este cu atât mai deranjant cu cât produsele primite sunt nefolositoare. „Întotdeauna primesc gumă de mestecat în loc de rest. Dacă aş avea copii, aş putea să le-o dau lor, dar aşa nu prea am ce face cu ea. Îmi cer mie, că ei nu se interesează, dar eu de unde să am mărunt? Ce, eu am bancă?“, şi-a manifestat nemulţumirea un pensionar de 80 de ani. „Ce-mi dă e nefolositor. Îi avantajează însă pe ei“, a spus şi Aurelia, de 66 de ani.
„Mai bine primesc ceva decât nimic“
Sunt însă şi craioveni care spun că practica nu-i nemulţumeşte prea tare, mai ales că există o compensaţie pentru banii pierduţi. „Mi-e indiferent dacă îmi dau rest un produs. Sunt nişte valori infime. Este mai bine că e ceva decât nimic“, a spus Delia Motoroga, de 60 de ani, care a explicat că i s-a întâmplat ca şi vânzătoarea „să lase de la ea“ câţiva bănuţi. De fapt, unii craioveni spun că practica nu este încurajată de vânzători, ci de bănci. „Nu cred că este vina comercianţilor, cât faptul că la bancă nu se găseşte să schimbi bancnotele în monede“, a afirmat Aida Stoica, de 35 de ani.
„Nu avem de unde să dăm“
Comercianţii, la rândul lor, spun că nu este rea-intenţie, ci că pur şi simplu nu există monede în piaţă. „Nu avem de unde să dăm. Unii oameni înţeleg, alţii nu, dar chiar nu există bani schimbaţi în piaţă“, a explicat Mariana Popa, vânzătoare la un magazin din Craiova. Problema este împărtăşită şi de alţi comercianţi. „Nu mai sunt mai deloc bani de metal, de câteva luni, iar clienţii nu privesc cu ochi buni situaţia“, a spus Sorina G., vânzătoare la alt magazin din municipiu.
„Nu primim monedă suficientă, deşi cerere există“
Şi bancherii recunosc lipsa monedelor de pe piaţă. „Nu primim monedă suficientă, deşi cerere există – solicitările pentru monede au crescut, pe baza semnalelor din piaţă“, au declarat surse oficiale din Raiffeisen Bank Craiova, care au explicat că BNR a solicitat recent date cu privire la nevoia de monedă din piaţă. Potrivit acestora, cea mai solicitată este cea de 50 de bani, în timp ce monedele de un ban sunt total ignorate de comercianţii craioveni. „Noi avem deocamdată monedă suficientă, însă numai pentru clienţii noştri (pentru rest). Nu dispunem însă de masă metalică suficientă pentru a le schimba comercianţilor. BNR a cerut recent o situaţie să vadă unde sunt stocaţi banii metalici emişi“, a declarat Aneta Bucătaru, directoare de vânzări la CEC, sucursala Craiova. În prezent, băncile comerciale primesc cupiurile cu numerar direct de la BNR Bucureşti.
