Răul pe care ni-l facem singuri

Dacă într-o zi se produce o catastrofă aviatică sau maritimă soldată cu mai multe sute de morţi, acest lucru devine o ştire pe care mass-media se grăbeşte să o răspândească şi să o analizeze amănunţit. Şi în urma căreia guvernele şi organizaţiile iau rapid măsurile de rigoare pentru a nu se mai repeta. Dar faptul că în fiecare zi acelaşi număr de decese e produs de fumat a devenit o banalitate care nu mai impresionează pe nimeni, fiind din păcate prea uşor trecut cu vederea şi acceptat ca şi când ar fi ceva inevitabil.
Puţine lucruri sunt mai de neînţeles în comportamentul uman decât fumatul, viciul prin care persoanele dependente îşi fac rău. Cine oare n-a avut curiozitatea de a încerca senzaţia pe care o provoacă fumarea unei ţigarete? Şi câţi n-au fumat prima dată convinşi că este doar o glumă, sfârşind, din păcate, prin a cădea victime dependenţei de nicotină?
Fumatul este un obicei care dăunează întregului organism, şi puţine organe sunt ocolite de efectele sale nocive. În afară de temutele cancere pulmonare sau laringiene sau de alte mii de afecţiuni ce pot fi declanşate sau agravate de acest viciu, fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori de risc cardiovascular – alături de obezitate, creşterea colesterolului, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, predispoziţia ereditară (dacă părinţii au suferit de boli cardiovasculare la vârste tinere), stres, sedentarism, abuzul de alcool (nu şi consumul moderat de alcool) şi mâncarea nesănătoasă – bogată în grăsimi şi dulciuri, sărată şi lipsită de legume şi fructe.
Deoarece modifică moleculele de colesterol din sânge, făcându-le să se depună în mod ireversibil pe pereţii interiori ai arterelor, pe care cu timpul le vor înfunda, fumatul este una dintre principalele cauze de declanşare a aterosclerozei. Acest proces stă la baza apariţiei numeroaselor boli cardiovasculare: cardiopatia ischemică (având variate forme de manifestare – angina pectorală stabilă de efort, angina pectorală instabilă sau preinfarctul, cardiopatia ischemică nedureroasă, infarctul miocardic, moartea subită de cauză aterosclerotică), accidentul vascular cerebral sau retinian, arteriopatia periferică aterosclerotică, ischemia mezenterică sau afectarea altor organe de cauză aterosclerotică.
Este interesant că nicotina, principala responsabilă pentru provoacarea dependenţei de fumat, nu are efecte nocive asupra organismului. De aceste efecte sunt responsabile alte câteva sute de substanţe inhalate odată cu fumul de ţigară. Pe acest secret se bazează metodele de renunţare la fumat care încearcă substituirea nicotinei din fumul de ţigară cu alte forme de „administrare“ a acesteia: gume de mestecat, plasturi, depozite subdermice de nicotină, chiar şi ţigări electronice – acestea eliberează la fiecare inhalare o cantitate mică de nicotină care îşi propune să ajute organismul să „uite“ de mult mai dăunătoarea sa „soră“ clasică.
În ultimele zeci de ani, ţările dezvoltate economic au înregistrat unele succese îmbucurătoare în combaterea fumatului. Aici, datorită intervenţiei energice a autorităţilor, numărul fumătorilor este în uşoară scădere, fiind urmat de o scădere consecutivă a mortalităţii prin boli cardiovasculare – datorată, e drept, şi combaterii celorlalţi factori de risc cardiovascular enumeraţi mai sus. Prevalenţa fumatului în ţările în curs de dezvoltare economică, printre care şi România, este însă, din păcate, în continuă creştere, ca şi bolile cardiovasculare (dar nu numai!) pe care le produce, şi fiecare dintre noi putem contribui la schimbarea acestei situaţii.