Scumpirea neasteptata a gazelor nu face parte din jocul liber al pietei, care in tarile prospere regleaza economia, ci este o jonglerie a grupurilor de interese autohtone scapate de sub control, care dicteaza preturile in functie de propriile aranjamente. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), infiintata pentru a veghea asupra corectitudinii preturilor si pentru a preveni din vreme neregulile, santajele si devierile producatorilor si distribuitorilor de gaz, anuntase (ultima data acum doua saptamâni) ca anul acesta nu vor exista nici un fel de scumpiri. Cu toate acestea, sub presiunea marilor investitori din bransa, Autoritatea, care ar trebui sa-i protejeze pe consumatori, in loc sa gaseasca modalitatile legale prin care sa-i constrânga pe producatori si furnizori, a acceptat dictatura acestora.
Sub pretextul ca Petrom a crescut preturile si ca populatia ar fi putut ramâne fara gaz in sezonul rece din cauza divergentelor dintre producatori si distribuitori, Autoritatea a trecut brusc cu arme si bagaje de partea celor care au in mâna pâinea si cutitul, acceptând santajul marilor firme: Ruhrgas (Distrigaz Nord), Gaz de France (Distrigaz Sud) si OMV (Petrom). Pe de alta parte, reprezentantii Petrom sustin ca au propus autoritatilor sa ofere gaz pentru populatie la preturi mai mici decât cele pentru consumatorii industriali, dar ca Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale ar fi refuzat aceasta oferta, fara nici un fel de argumente.
Cu alte cuvinte, Autoritatea, ca institutie publica menita sa-i protejeze in primul rând pe cetatenii care nu au posibilitatea de a negocia pretul gazului, cum fac marii consumatori industriali, prefera sa faca aranjamente pe dedesubt in defavoarea celor multi si in favoarea grupurilor de interese, cu tentacule la vârful puterii.
Dincolo de aceste tesaturi complicate, contractele prin care s-au privatizat Petrom, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud contin clauze secrete, care la rândul lor prejudiciaza interesul public. In 2004, guvernul Nastase a vândut Petrom companiei austriece OMV cu tot cu rezervele de petrol si gaze naturale, fara sa aiba in vedere o politica de preturi. Tot sub guvernarea PSD a fost privatizata societatea Distrigaz Sud cu Gaz de France, iar Distrigaz Nord a fost vânduta anul trecut catre germanii de la Ruhrgas, ambele fara conditii clare de asigurare a necesarului de gaz.
Aceste privatizari intârziate de tranzitia prelungita din România erau necesare in conditiile in care cele trei societati erau capusate de intreprinderi mici aflate direct sau indirect in proprietatea unor politicieni influenti sau chiar a unor directori de la Petrom sau de la companiile de distributie, care incasau beneficii enorme in detrimentul statului. Contractele de privatizare au fost insa negociate in defavoarea statului de oficiali din guvern care se presupune ca au primit comisioane substantiale de la noii proprietari.
România nu a avut in perioada postdecembrista o strategie energetica serioasa care sa prevada masuri de protectie pentru consumatorii casnici, iar românii continua sa fie victimele jocurilor de culise care se fac pe piata gazului si petrolului de marii afaceristi cu asentimentul guvernului.
