Elvetia… la vot

Pe 28 noiembrie, poporul elvetian este chemat la vot, pentru a se pronunta asupra legii referitoare la cercetarile medicale pe celulele stem embrionare, subiect extrem de delicat si important, care a stirnit discutii aprinse intre politicieni, cadrele medicale si forurile religioase din „Tara Cantoanelor“. Nu se intimpla de prea multe ori ca mass-media, industria biotehnologica si guvernele sa se aplece cu atita interes asupra aplicatiilor clinice ale celulelor stem care stau la baza majoritatii tesuturilor din organism. Celulele stem sint celule nediferentiate, care au totusi capacitatea de a se diferentia in mai multe tipuri de celule: cardiace, nervoase, musculare, cartilaginoase etc. si care, in functie de originea lor, se clasifica in celule stem embrionare si celule stem adulte. Obtinerea celulelor stem embrionare ridica probleme de etica, date fiind cele trei surse din care pot proveni: embrioni congelati, embrioni sau fetusi morti pe cale naturala sau intrerupere voluntara si prin producerea de clone; intrucit celulele embrionare obtinute de la fetusii morti prezinta adeseori anomalii cromozomiale, iar clonarea la specia umana nu s-a realizat inca, sursa cea mai „atractiva“ pentru ingineria tisulara si medicina regenerativa o constituie celulele stem embrionare prelevate din masa celulara interna a embrionului, operatie care provoaca, in mod evident, moartea embrionului. Sperantele medicinei legate de vindecarea unor boli socotite in prezent incurabile si faptul ca aceste celule stem embrionare pot fi cultivate o perioada destul de mare fara a-si pierde multiplele potentialitati contribuie deopotriva la sporirea atractiei provocate de cercetarea pe aceste celule. Pentru obtinerea celulelor stem embrionare, noua legislatie elvetiana prevede utilizarea de embrioni „supranumerari“, obtinuti in urma fecundarii artificiale in eprubeta. Legea procrearii asistate medical stipuleaza totusi interzicerea producerii vreunui embrion „supranumerar“, cei care existau deja, pina la intrarea in vigoare a legii, trebuind sa fie distrusi, la o anumita data. In pofida acestei legi, din motive mai mult sau mai putin fondate, accidental sau intentionat, se produc totusi astfel de embrioni „ supranumerari“ (se estimeaza ca, in prezent, in Elvetia numarul lor se ridica la 1.000), care ulterior se congeleaza. Noua lege, care constituie subiectul referendumului din aceasta luna, ar autoriza folosirea, in cercetare, a embrionilor „supranumerari“ in vederea producerii de linii de celule stem embrionare care ar permite cresterea de organe pentru transplant, repararea unor tesuturi afectate de maladiile Parkinson sau Alzeimer, vindecarea unor boli. Pe scurt, o adevarata revolutie genetica a omenirii.

Fata de recentul proiect de lege, Conferinta Episcopilor Elvetieni (CES) si-a manifestat ingrijorarea si impotrivirea, subliniind ca progresul nu isi gaseste justificare decit daca este in slujba omului. „Instrumentalizarea vietii umane, chiar si in vederea unui asemenea proiect stiintific medical de anvergura, este incompatibila cu demnitatea umana“, a declarat Urs Kayser, presedintele Comisiei de Biotica din cadrul CES. Intr-o lume marcata de fascinatia insolitului si de mentalitatea utilitarista care indeparteaza aproape orice referinta etica din moment ce judeca valoarea unui act doar in functie de utilitatea consecintelor, libertatea stiintifica revendicata de cercetarea medicala nu trebuie totusi sa aduca prejudicii drepturilor fundamentale ale omului, cu atit mai mult cu cit, in partea sa introductiva (art.7), Constitutia elvetiana prevede ca „demnitatea umana trebuie respectata si protejata“.