O nouă teză de doctorat, la Facultatea de Teologie din Craiova

Şcoala doctorală a Facultăţii de Teologie din Craiova are de săptămâna aceasta un nou absolvent în persoana tânărului Daniel Apostol, consilier patrimoniu în cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului.
Într-un cadru festiv, tânărul teolog Daniel Apostol şi-a susţinut teza de doctorat, închinată „Învăţăturilor dogmatice în opera Sfântului Simeon Noul Teolog”. Lucrarea, însumând 293 de pagini, a fost prezentată public în cadrul unei comisii de evaluare formată din IPS Părinte Mitropolit Irineu, în calitate de profesor coordonator, pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, Decanul Facultăţii de Teologie „Iustinian Patriarhul” din Bucureşti, pr. conf. univ. dr. Nicolae Moşoiu, cadru didactic al Facultăţii de Teologie „Lucian Blaga” din Sibiu şi pr. conf. univ. dr. Ioan Picu Ocoleanu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova. Preşedintele comisiei profesorale a fost Prof.univ.dr Gheorghe Matei, Directorul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii din Craiova. La eveniment a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.
În referatul de evaluare a tezei cu titlul „Învăţături dogmatice în opera Sfântului Simeon Noul Teolog”, ÎPS Părinte Irineu a subliniat acurateţea stilului de lucru şi claritatea prezentării şi a evaluarii dogmatice pe care autorul a reuşit să o imprime pe parcursul analizei sale. În acelaşi context, Mitropolitul Olteniei a evidenţiat şi caracterul de originalitate al tezei, constând în prezentarea elementelor inedite şi mai puţin cunoscute teologiei actuale, din opera dogmatică a Sfântului Simeon. „Cercetarea este bine documentată şi profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât şi din perspectivă biblică şi filosofică. De asemenea, autorul a adus în prim plan stadiul cercetării temei respective pentru a stabili foarte clar unde se află acum cercetarea în legătură cu subiectul propus. Totodată, autorul a dezvoltat subiectul, bazându-se pe cercetarea surselor şi a lucrărilor de bază ale Sfântului Simeon Noul Teolog. Astfel, o mulţime de documente şi izvoare au fost cercetate fie în limba română, fie în alte limbi de circulaţie internaţională şi bineînţeles în limba greacă. Deci munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre secolele X-XI, perioadă ce reprezintă prima ciocnire a spiritualităţii practice, deplin maturizată în această perioagă, cu gândirea tradiţională patristică a Răsăritului Ortodox. Confruntarea reprezintă episodul cel mai important al spiritualităţii ortodoxe după epoca patristică. La început scrierile Sfântului Simeon Noul Teolog nu au fost acceptate cu entuziasm de toată lumea. Epoca sa a însemnat o reînnoire a vieţii monahale bizantine, care a atras după sine şi parţiala dezaprobare din partea unor mireni sau monahi, care fie nu înţelegeau pe deplin învăţăturile lui, fie erau suspicioşi la felul cum sfântul îşi impunea şi expunea ideile, cel mai adesea prin invocarea exemplului personal. Toate aceste aspecte sunt tratate şi analizate cu grije pe parcursul lucrării de faţă”, a subliniat ÎPS Irineu.