Meşteri populari din 33 de judeţe au început de vineri să îşi expună produsele pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ în cadrul celei de-a XXXV-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.
Zilele Craiovei sunt un bun prilej pentru primărie să strângă fonduri la buget din chiriile pentru spaţiile de expunere. Nu toţi cei care vând sunt, însă, obligaţi să plătească aceşti bani. Ba chiar sunt trataţi ca nişte oaspeţi de seamă. Este vorba despre meşterii populari cărora Muzeul Olteniei le plăteşte cazarea şi masa la hotel. Problema care se ridică este tratamentul diferit al autorităţilor faţă de cei care participă la Zilele Craiovei.
Primul venit, primul servit
Potrivit lui Ionuţ Pârvulescu, angajat în cadrul Biroului de imagine al municipalităţii, Consiliul Local Craiova a stabilit o chirie de șase lei pe metrul pătrat de spaţiu pentru fiecare zi de expunere. Raportat la alte oraşe care organizează astfel de evenimente, tariful din Craiova este în limita superioară. De exemplu, în oraşele Satu Mare şi Târgu Mureş, chiria este de 5 lei/mp/zi pentru terenurile ocupate pentru vânzări de produse sau prestări de servicii, iar în Bacău 3 lei. Chirii mai mari sunt în Târgovişte – 8 lei/mp. „Nu s-a făcut vreo selecţie a lor (a expozanţilor – n.r.), ci li s-au repartizat spaţiile în ordinea sosirii lor. Ei plătesc 6 lei/mp/zi, potrivit unei hotărâri a consiliului local. Sunt, însă, şi categorii de comercianţi care nu plătesc chirie. Spre exemplu, e vorba de sponsori – cum e Heineken sau Vodafone – care au contribuit la finanţarea Zilelor Craiovei, suportând o parte din onorariile interpreţilor de la spectacolele organizate cu această ocazie. Pe de altă parte, sunt şi unii comercianţi care plătesc chirie, dar au dorit să şi sponsorizeze Zilele Craiovei“, a spus Ionuţ Pîrvulescu. Acesta a amintit, de asemenea, de un comerciant care a oferit o astfel de sponsorizare de… 1.000 de lei.
Meşterii, cazaţi la hotel
Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, cel care le asigură cazarea şi masa meşterilor populari din banii primiţi de la Consiliul Judeţean Dolj, a explicat de ce aceştia primesc tratament preferenţial. „Târgul Meşterilor Populari este o manifestare culturală, iar ei sunt invitaţii noştri. Ei vin cu produse originale“, a spus Ridiche. Referitor la faptul că meşterii câştigă la rândul lor bani din produsele pe care le vând, Ridiche a spus că nu este neapărat o activitate comercială. „Ei fac cultură. Aşa s-a procedat de 30 de ani, de când se organizează acest târg. Nu promovăm o activitate comercială. Ei nu vând produse de serie. De aceea le-am şi trimis invitaţii tocmai ca să evităm khiciurile“, a explicat directorul Muzeului Olteniei.
Potrivit bugetului aprobat la începutul acestui an, muzeul cheltuie pentru cazarea şi masa celor 165 de meşteri populari prezenţi la Craiova 67.000 de lei. La această sumă se adaugă 21.300 de lei pentru materialele promoţionale legate de eveniment. Meşterii sunt cazaţi câte doi sau trei în cameră, la două hoteluri din Craiova: Parc şi Jiul. „Am cerut oferte de la cinci hoteluri şi le-am ales pe cele mai ieftine“, a spus Florin Ridiche. Pentru cele trei nopţi de cazare, dacă ar sta doi în cameră, costul cu mâncare cu tot se învârte în jurul sumei de 250 de lei pe zi.
Mai mulţi decât anul trecut
Numărul meşteşugarilor prezenţi la târg a crescut faţă de anul trecut, când târgul a reunit 120 de meşteri din 30 de judeţe. Lumea s-a prezentat în număr mare la deschiderea de vineri, iar esplanada teatrului a fost efectiv sufocată de mulţimea de standuri amenajate, dar şi de curioşii care mai aruncau câte o privire la obiectele expuse. Doritorii au ce vedea, de la pielărie, sticlărie, cojoace, covoare şi instrumente muzicale, la icoane, costume populare, dar şi bunătăţi de toate felurile după care-ţi lasă gura apă.
Meşteşuguri cu vechime
Unul dintre meşterii prezenţi la târg este Adrian Drugă, din judeţul Prahova, care a venit la Craiova cu nişte tablouri inedite, în care şi-a înrămat creaţiile artistice din fir de bumbac natural, împletite, înnodate sau aranjate cu măiestrie. De aproximativ zece ani face acest meșteșug pe care recunoaște că nu l-a moştenit, ci, pur şi simplu, a aflat despre el, a mai văzut pe la alţii şi s-a gândit să îl practice. Tocmai din Corun, judeţul Harghita, din frumoasa zonă a Depresiunii Praid, a venit şi Elisabeta Fabian cu străchini, oale şi ulcele tradiţionale din lut. Meşteşugul acesta s-a transmis din generaţie în generaţie în familia sa şi a soţului, iar anul acesta tocmai ce-au împlinit 23 de ani de când îl practică. Nici meşteşugarii din Craiova nu lipsesc. Dumitru Petrescu, care şi-a sărbătorit vineri şi ziua de nume, a venit la târg cu sculpturi făcute din crengi, rădăcini sau trunchiuri de copac. „Le dau viaţă ca să nu le arunce nimeni pe foc. Cine mă vede zice că îl moştenesc pe tăticul meu“, a recunoscut meşteşugarul, care face acest lucru de trei decenii. Pe lângă sculpturile în lemn, Dumitru Petrescu mai îmbracă sticle sau pictează, semn că, în ciuda vârstei sale de 65 de ani, creativitatea nu i-a pierit.
Meşterii vor rămâne pe esplanada Teatrului din Craiova până duminică. Atunci, la ora 11.30, va avea loc şi festivitatea de premiere a celor mai pricepuţi artizani. Ca de obicei, printre cele mai importante criterii de evaluare se numără autenticitatea, calitatea tehnică a produselor şi identitatea culturală inspirată de acestea.
