Românii plecaţi la muncă peste hotare preferă să rămână acolo după încheierea contractelor şi să încaseze ajutoare de şomaj, care le permit să trăiască mult mai bine decât ar face-o acasă, având o slujbă bine plătită
Românii plecaţi la muncă în străinătate se mai întorc în ţară în concedii, ca să-şi conducă rude şi prieteni la muncă serioasă şi plată pe măsură sau, când au perioada minimă lucrată pentru a beneficia de şomaj în respectiva ţară din spaţiul european, ca să ia de acasă documentele necesare pentru indemnizaţia de şomaj de acolo. Evidenţa celor din ultima categorie, care au plecat din judeţul Olt la muncă în ţări membre ale Uniunii Europene, iar acolo au devenit şomeri, o ţine Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM). Din 2007 până în prezent, AJOFM Olt a eliberat 341 de formulare E, unele pentru a se evidenţia stagiul de cotizare din ţară – E 301, altele pentru a se certifica membrii de familie aflaţi în întreţinere – E 302, iar două, până acum, pentru a permite transferul indemnizaţiei de şomaj obţinute în străinătate, în România – U 009 (care înlocuieşte E 303). Cele mai multe, după cum a declarat consilierul Eures Elena Ţane, sunt situaţiile în care cetăţenii solicită formularul E 302 (formular care certifică faptul că membrii familiei lucrătorului salariat aflat în situaţie de şomaj sunt sau nu sunt luaţi în considerare pentru calculul indemnizaţiei de şomaj într-un alt stat membru a cărui legislaţie ia în considerare numărul de membri ai familiei pentru calculul cuantumului indemnizaţiei, chiar dacă aceştia nu îşi au reşedinţa pe teritoriul acestuia).
Numărul celor rămaşi fără locul de muncă legal pe alte meleaguri nu este deloc mare, comparativ cu cei care au plecat în străinătate cu contract, în ultimii ani, numai prin intermediul AJOFM. Chiar şi statutul de şomer le aduce acolo mai mulţi bani decât primesc aici pentru un job bine plătit. „Din ce am stat de vorbă cu oamenii, în Spania, de exemplu, şomajul este cam de 800 de euro, dar depinde şi de domeniul de activitate, de salariu, de stagiul de cotizare, ca şi la noi. Cei mai mulţi, tot din Spania, vin însă la noi pentru formularul E 302, în baza căruia mai primesc, după expirarea perioadei de şomaj, un ajutor care ajunge la 400 de euro. Anul trecut am avut şi o solicitare de U 009, fostul formular E 303, pentru transferul şomajului în România. Solicitarea a venit din partea unui tânăr care a absolvit facultatea în Danemarca şi care a primit, timp de trei luni, câte 1.400 de euro, ajutor de şomaj. A venit în ţară şi banii i-au fost viraţi în cont“, a declarat consilierul Elena Ţane.
Spania, raiul agricultorilor români
Judeţul Olt deţine supremaţia la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de contracte încheiate pentru a pleca în străinătate prin serviciul public de ocupare. Dacă la cantitate nu prea ne depăşeşte nimeni, la calitate discuţia se poartă altfel. Majoritatea contractelor încheiate sunt pentru slujbe sezoniere în domeniul agricol. Lucrătorii nici nu pleacă bine, că se şi întorc pentru a se înscrie din nou în program, pentru următoarea selecţie. Ultima recrutare a avut loc în martie, când din Olt au fost selectate 80 de femei pentru munca pe câmpurile spaniolilor. Este, de altfel, domeniul care va merge şi în continuare, cel puţin acestea sunt semnalele primite de pe piaţa spaniolă, restricţiile de muncă vizând, spun spaniolii, doar piaţa neagră. „Avem semnale că vor mai fi selecţii, dar când, nu ne pot spune cu certitudine“, a precizat Ţane. Tot în domeniul agricol lucrează şi norocoşii, ce-i drept puţini, care au prins contracte pentru Danemarca, pentru stagii în sere, toţi au însă studii în domeniul agricol, diplomă de absolvire, liceu sau facultate. Contractele acestora sunt pe doi ani, iar la finalul perioadei se vor întoarce, dacă nu-şi prelungesc contractul, şi cu diplomă de peisagişti.
Cert este că dacă vin angajatorii, de oriunde ar fi, au de unde alege, de la începutul anului şi până acum fiind înscrişi în baza de date a AJOFM Olt 1.033 de cetăţeni care visează să plece în străinătate la muncă, dar cu acte în regulă. Dintre acestea, 613 sunt femei, de altfel preferate de angajatori pentru sectorul agricol.
Pentru alte domenii de activitate, solicitările lucrătorilor sunt sporadice, deşi locuri vacante s-ar mai găsi. În această perioadă se aşteaptă răspuns în aplicaţia Eures pentru câteva posturi de electricieni şi electromecanici în Danemarca, mecanic auto în Austria, electromecanic în Belgia etc. Cele mai mari piedici pentru lucrătorii români rămân cunoaşterea limbii străine şi experienţa. „Tinerii care ştiu limba engleză, franceză sau germană n-au experienţă, cei cu experienţă nu trec proba de limbă…“, a explicat Ţane.
