Trei avocaţi l-au ajutat pe Dinel Staicu să scape de interdicţia de a părăsi ţara, dar nici unul nu l-a reprezentat oficial în proces
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declanşat verificările în cazul dispariţiei omului de afaceri craiovean Dinel Staicu, condamnat la şapte ani de închisoare în dosarul BIR. GdS a relatat că, pe 16 februarie 2011, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a respins cererea procurorilor DNA de instituire a interdicţiei de părăsire a ţării pentru Dinel Staicu – judecat aici pentru prejudicierea Transgaz Mediaş. După sesizarea GdS, CSM acuză DNA că nu a atacat cu recurs respingerea cererii DNA de către judecătoarea Carmen Constanţa Balaci. Mai mult, CSM se disculpă acuzând DNA că putea depune o nouă cerere în dosarul BIR, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti de la data de 10 ianuarie 2011. Procesul respectiv a avut termene pe 7 februarie şi 7 martie. Purtătorul de cuvânt al CSM, Monica Prejmereanu, declara vineri că CSM nu se poate sesiza în legătură cu sentinţa dată de un judecător. Episodul de pe 16 februarie are şi alte aspecte controversate. Spre exemplu, Judecătoria Sectorului 2 spune că în încheierea de şedinţă Dinel Staicu nu apare ca reprezentat legal de un avocat care să fi formulat apărare, deşi acelaşi act menţionează că au fost prezente trei persoane: Alina Răducan, Radu Loredana şi un nume neinteligibil, cel mai probabil Alexandru Eruşencu. Avocata Alina Răducan a depus la dosar o copie de pe cartea de identitate pe numele Dinel Staicu – cu domiciliul stabil în Bucureşti. Acum ştim că acelaşi avocat este cel care l-a reprezentat pe Staicu în schimbarea numelui. Avocata Radu Loredana este membră a Baroului Bucureşti. Contactată telefonic, aceasta a spus că „nu l-a reprezentat pe Dinel Staicu“, urându-ne o zi bună. Cel mai sonor client al avocatei pe care l-am găsit noi este Dalli Exim SA – societatea fondată de Dorin Cocoş, care a dus în ultimii ani un război cu Primăria Capitalei pentru parcările cu plată din centrul Bucureştiului. În fine, Alexandru Eruşencu nu este membru al Baroului Bucureşti. El a fost respins la sesiunea de examene din noiembrie 2010, cu media 7.03. Nu este clar care din cei trei a formulat apărarea lui Dinel Staicu, susţinând că nu există motive suficiente pentru ca instanţa să-i dea interdicţia de părăsire a ţării. Apărarea a pretins în fals că Dinel Staicu îşi schimbă numele pentru că urmează să se căsătorească. Nuţu Lenuţa ne-a spus ieri amuzată că nu ştie unde i-a dispărut soţul.
Avocata lui Dinel
Alina Răducan, avocata care l-a reprezentat pe infractorul Dinel Staicu/Nuţu atât în dosarul BIR, cât şi în timpul procedurilor de schimbare a numelui, are, la rândul ei, probleme cu legea. Alina Răducan a fost apărător ales al lui Dinel Staicu în dosarul în care acesta s-a ales definitiv şi irevocabil cu şapte ani de puşcărie. Persoană de încredere a doctorului în economie subterană, avocata a fost aleasă de Dinel să-l reprezinte şi în dosarul în care solicita o nouă identitate, reuşind să-l transforme pe Staicu în Nuţu. Alina Răducan a cunoscut însă lumea persoanelor acuzate de încălcări ale legii penale nu doar din postura de apărător al acestora, ci şi din cea de… inculpat, fiind în prezent judecată într-un amplu dosar de crimă organizată.
Credite pe acte false
Ancheta în acest dosar a început în vara anului 2007, când Banca Comercială Română (BCR) a înaintat procurorilor DIICOT Craiova mai multe plângeri împotriva unor persoane care împrumutaseră bani de la această unitate pe baza unor adeverinţe de venit şi contracte de muncă false, pe care erau aplicate ştampile contrafăcute.
După şase luni de verificări, lucrătorii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova l-au reţinut, în martie 2008, pe unul dintre suspecţi – David Leontin Popescu, zis Ducu, care tocmai se pregătea să fugă din ţară. În bagajele lui a fost găsită şi o gură falsă de bancomat, care le-a indicat oamenilor legii că bărbatul avea şi alte îndeletniciri, nu tocmai legale.
În ziua următoare, erau încătuşate alte trei persoane: avocata craioveană Ileana Alina Răducan, considerată de anchetatori lidera grupului, Lucian Tuţă, zis Ness, şi Florentin Florea, poreclit Domnu’ director Florică.
Partea falsificatorilor: între 20 şi 75%
Poliţiştii au stabilit că grupul infracţional a obţinut în doar şase luni, de la filiala din Craiova a BCR, credite cu acte false în valoare de aproximativ 500.000 de lei. Potrivit anchetatorilor, fiecare membru al grupului care obţinea credite cu acte false avea atribuţii precise. David Leontin Popescu şi Lucian Tuţă se ocupau cu racolarea persoanelor, care proveneau în majoritatea cazurilor din mediul rural şi nu aveau venituri. De la acestea obţineau cartea de identitate şi diferite facturi. Documentele erau predate lui Florentin Florea, un fost agent de pază care figura în acte drept director de firmă. El se ocupa de falsificarea actelor necesare – contracte de muncă, adeverinţe de salariu, cărţi de muncă – utilizând ştampile false ale firmelor SC Guardo AM Trading Bucureşti şi SC Aruxtrans Călăraşi, dar şi o ştampilă de la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Documentele false erau predate avocatei Ileana Alina Răducan, care o racolase pe funcţionara bancară Luminiţa Mureşanu, pentru a întocmi dosarul fără să mai facă verificări. Ulterior, titularii se prezentau la ghişeu şi ridicau banii. Împrumuturile variau între 3.500 şi 17.000 de euro, din care membrii grupului îşi opreau partea lor – între 20 şi… 75%.
Avocata – achitată, ceilalţi – condamnaţi
În iunie 2008, procurorii DIICOT Craiova au trimis în judecată în acest dosar 13 persoane. Printre acuzaţii figurau infracţiuni precum înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals, uz de fals, dar şi constituire sau aderare la un grup infracţional organizat.
Pe 6 mai 2010, Curtea de Apel Craiova a dat verdictul. Surpriza a fost achitarea avocatei Alina Răducan. Deşi procurorii şi poliţiştii o considerau capul bandei, judecătorul Constantin Mereanu a găsit-o nevinovată pentru absolut toate acuzaţiile care îi fuseseră aduse. Toţi ceilalţi inculpaţi au fost însă condamnaţi, primind pedepse între 10 luni şi 2 ani de închisoare.
Nemulţumiţi că avocata a scăpat nepedepsită, procurorii DIICOT au declarat recurs. Pe 1 februarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul şi a casat soluţia, trimiţând dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.
Fugă fără repercusiuni
Dispariţia lui Dinel Staicu/Nuţu cu câteva zile înainte de a fi condamnat la şapte ani de închisoare nu va avea pentru el nici o repercusiune, dacă va fi prins. El nu va primi nici un spor de pedeapsă pentru că s-a sustras executării pedepsei.
„Pentru că nu se afla în stare de reţinere sau de arest, el nu poate fi considerat evadat şi să primească pentru asta un spor de pedeapsă. Chiar dacă ar fi fost emis mandatul de executare a pedepsei, nu se poate vorbi de o evadare pentru că mandatul nu fusese pus în executare“, a explicat judecătorul Aurel Ilie, şeful Secţiei Penale de la Curtea de Apel Craiova.
Mai mult decât atât, în cazul în care s-ar comporta bine în spatele gratiilor, ar putea beneficia fără restricţii de o liberare condiţionată, înaintea efectuării celor şapte ani de puşcărie.
„Sustragerea de la executarea pedepsei nu-l împiedică să beneficieze de liberarea condiţionată. Singura consecinţă posibilă ar în cazul în care ar formula o cerere de amânare a executării pedepsei sau de întrerupere a acesteia, dacă va fi încarcerat. Într-un asemenea caz, Parchetul ar putea învedera instanţei că există pericolul ca persoana să se sustragă din nou de la executarea pedepsei“, a precizat magistratul Aurel Ilie.
