Autorităţile din Târgu Jiu vor să îi convingă pe romi să arunce gunoiul în spaţiile special amenajate şi să nu folosească diferite zone din oraş pentru a scăpa de hainele vechi pe care nu le pot comercializa în târgul second hand de la Ciocârlău.
Primăria Târgu Jiu şi Poliţia Comunitară, împreună cu liderii romilor din cartierele Obreja, Panduraşul şi Luncilor din municipiu, vor să îi înveţe pe romi să nu mai arunce gunoiul la întâmplare. Potrivit reprezentanţilor acestora, în Târgu Jiu locuiesc peste 7.000 de cetăţeni de etnie romă, iar o parte însemnată dintre aceştia sunt implicaţi în comerţul cu produse second hand, în special haine şi încălţăminte. Bunurile respective sunt aduse cu precădere din Germania şi sunt fie sortate, fie nesortate, acest lucru însemnând că printre lucrurile care urmează să fie comercializate în târgul de haine vechi de la Ciocârlău se află şi foarte multe deşeuri şi gunoi. Fără să ţină seama de normele ce vizează depozitarea deşeurilor, foarte mulţi romi din cartierele Obreja şi Panduraşu aruncă pe unde apucă hainele pe care nu le pot vinde sau obiectele de prisos pe care le găsesc între produsele pe care doresc să le comercializeze.
Campania de colectare selectivă, eşec total
În ciuda faptului că au primit de la SC Polaris europubele, romii preferă să depoziteze gunoiul în alte spaţii decât cele regulamentare. Unul dintre motive este legat de taxa lunară de patru lei pentru fiecare metru cub de gunoi ridicat periodic de firma de salubritate Polaris. Reprezentanţii acesteia susţin că nu numai romii aruncă gunoiul la întâmplare, dând exemplu eşecul campaniei de colectare selectivă a deşeurilor în care a fost implicată întreaga populaţie a oraşului. Cu toate acestea, faptul că aduc aproape zilnic haine vechi în municipiu pentru a le vinde în târg îi transformă pe romi într-o adevărată problemă pentru societatea de salubritate din Târgu Jiu: „În această zonă din oraş, Obreja, am identificat depozite ilegale de gunoi formate din resturi menajere, moloz, haine, materiale de construcţii sau crengi. Datorită faptului că vremea ne-a permis, săptămâna trecută, o parte dintre aceste depozite au fost desfiinţate. Dorind ca astfel de depozite să nu mai apară, vom începe cu colegii de la Poliţia Comunitară o acţiune de informare a locuitorilor din acest cartier pentru a şti la ce se expun prin apariţia acestor depozite necontrolate. Se ştie foarte bine că aceste depozite reprezintă un factor de risc asupra solului, asupra aerului prin mirosul pe care îl degajă şi, de ce nu, putem vorbi şi de un sentiment de repulsie în ceea ce priveşte peisajul. În acelaşi timp, am apelat şi la ajutorul reprezentanţilor cetăţenilor de etnie romă, având în vedere că în acest cartier majoritatea locuitorilor sunt romi. Vom merge din poartă în poartă, încercând să discutăm cu fiecare om“, a declarat Luis Popa, directorul Polaris Holding, firma de salubritate din Târgu Jiu.
„Noi, ţiganii, aruncăm gunoiul unde nu trebuie“
Liderii romilor din Obreja recunosc faptul că unii locuitori ai cartierului aruncă la întâmplare gunoiul şi că deşeurile reprezintă o potenţială sursă de infecţie pentru copiii care se joacă lângă ele. „Noi, ţiganii, aruncăm gunoiul unde nu trebuie. E adevărat! Avem acel loc unde să aruncăm gunoiul, dar problema e că e prea aproape de mijlocul cartierului. Sunt copii care stau acolo şi se joacă. Trebuie să găsim o modalitate cu domnii de la Polaris ca acest gunoi să nu afecteze publicul rom. De aceea îl mai duc pe unde pot şi nu unde trebuie. Noi ne ocupăm de aceste haine vechi, le cărăm cu căruţa şi le sortăm acasă. Rămâne mult gunoi şi trebuie să îl aruncăm şi noi undeva. E bine că ne-au dat la toţi pubele, dar nu sunt suficiente. Sunt mulţi care aduc haine şi nu au unde să arunce ce nu e bun“, a declarat Oran Văduva, reprezentant al romilor care se ocupă de comerţul cu haine second hand.
Şi informare, şi amenzi
Ion Tudor, şeful Poliţiei Comunitare din Târgu Jiu, a spus că acţiunea de informare a romilor va însemna o premieră, menţionând că nu se va renunţa la amendarea celor certaţi cu legea. „Este pentru prima dată când facem aşa ceva şi avem şi sprijinul celor de la Garda de Mediu. Este foarte urât să treci prin oraş şi să vezi zone unde sunt aruncate haine, să dai peste grămezi de vechituri şi deşeuri. Mulţi aduc din Germania nu numai haine, ci şi străchini sparte, furculiţe, aparatură veche şi alte boarfe. Ce nu pot vinde aruncă aiurea. Până nu scoţi pixul să scrii amenda, cetăţeanul nu conştientizează. Avem zone de risc în oraş: Luncilor, Panduraşul, Obreja, podul de la Şuşiţa, însă nu numai romii aruncă. Dacă aruncă unul, aruncă toţi! Trebuie să scăpăm de acest efect de turmă. Amenzile sunt de mai multe feluri. În general, ele se situează între 200 şi 2.000 de lei pentru persoane fizice şi până la 20.000 de lei pentru persoane juridice, dacă nu au contract cu un operator de salubritate. Avem peste 300 de amenzi date anul trecut pentru nerespectarea curăţeniei. De asemenea, 252 de sancţiuni au fost date celor care au aruncat chiştoace pe jos. Au plătit practic o ţigară cu 25 de lei“, a spus şeful Poliţiei Comunitare din Târgu Jiu.
