Europarlamentarii români au votat „cuminţi“ după indicaţiile grupurilor politice din care fac parte, reiese dintr-un studiu realizat de Institutul European pentru Democraţie Participativă –
QVORUM.
Studiul privind comportamentul deputaţilor români în Parlamentul European a scos în evidenţă faptul că reprezentanţii PSD au votat în 98% din cazuri în conformitate cu indicaţiile Grupului Socialiştilor Europeni, iar PNL şi PD-L+UDMR au „salutat“ linia grupurilor politice din care fac parte, ALDE şi PPE, în 99% din cazuri.
Momentele în care europarlamentarii români s-au opus liniei de partid european au fost rare. PSD s-a opus timid în unele voturi legate de petiţii, ceea ce a dus loialitatea social-democraţilor faţă de grup la 85%. PNL a avut o poziţie diferită faţă de Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) pe unele chestiuni economice (95% loialitate), afaceri externe (95%) şi piaţa comună (95%) iar PD-L+UDMR, membre ale Grupului Partidului Popularilor Europeni (PPE), au fost într-un dezacord uşor când a venit vorba de ajutorarea statelor sărace.
„Cercetările arată că în Parlamentul European se votează pe linie de partid. Europarlamentarii se grupează în funcţie de convingerile lor ideologice, şi nu în funcţie de ţara din care provin, o evoluţie firească în contextul procesului de europenizare. Au existat însă şi câteva situaţii punctuale când cele trei delegaţii din România au votat ca un bloc, contrar indicaţiilor primite de la familiile politice europene, în special pe chestiunea drepturilor cetăţenilor UE de a se stabili şi a lucra în alt stat, în contextul măsurilor luate de guvernul italian“, a declarat Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democraţie Participativă – QVORUM.
Pentru alţii primează interesul propriilor ţări
Institutul QVORUM a analizat şi modul în care au votat europarlamentarii din celelalte state ale UE, concluzia fiind că deputaţii din vechile state membre votează rar după indicaţiile politice. Spre exemplu, delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie a respectat linia de partid (PPE) privind controlul bugetar în doar 21% din cazuri şi doar 49% din cazuri pe domeniile cultură şi educaţie.
„Era de aşteptat ca eurodeputaţii din vechile state membre să aibă mai mult curaj în a se poziţiona diferit faţă de restul colegilor de partid european în chestiuni punctuale, unde ţara lor are un interes deosebit. Este cazul francezilor pe agricultură, al grecilor pe ocuparea forţei de muncă sau al italienilor pe libertăţile civile. Aceasta se datorează nu numai experienţei superioare de lucru în Parlamentul European, ci şi faptului că aceste poziţionări reprezintă rezultatul unui proces de dezbatere şi colaborare cu partenerii sociali de la nivel naţional. Eurodeputaţii români trebuie să înveţe din aceste practici şi să colaboreze mai mult cu partenerii sociali din ţară pentru că în acest fel opiniile lor vor câştiga semnificativ în greutate din moment ce vor fi fundamentate pe fapte concrete şi pe sprijinul unor segmente sociale importante“, a mai declarat directorul Institutului QVORUM.
