PD-L şi Alianţa PSD+PC îşi vor împărţi frăţeşte posturile din guvern şi administraţia locală, fără UDMR. Cele două formaţiuni politice au semnat ieri protocolul de colaborare denumit „Parteneriat pentru România, 2008-2012“. Potrivit formulei de împărţire, multe posturi din administraţia doljeană vor avea şefi noi, ceea ce ar putea crea nemulţumiri.
Liderii PD-L şi PSD au convenit ca ministerele să fie monocolore, partidele care vor desemna miniştrii să aibă şi secretarii de stat în aceeaşi instituţie, iar la nivel local, partidul care deţine preşedinţia consiliului judeţean să aibă şi prefectul, au declarat surse din PD-L şi PSD. Cele două partide politice îşi vor împărţi în mod egal posturile în administraţia centrală şi locală, iar în judeţele în care nici unul dintre ele nu deţine preşedinţia consiliului judeţean, vor stabili prin negocieri cine va prelua conducerea prefecturii. Asta înseamnă că postul de prefect de Dolj va reveni PSD, întrucât deţine şi preşedinţia consiliului judeţean, prin Ion Prioteasa.
Altă regulă de împărţire este ca eşalonul doi din prefectură, respectiv cei doi subprefecţi, să fie de altă culoare politică decât cea a prefectului, potrivit preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa. În aceste condiţii, cele două posturi de subprefect ar reveni PD-L, iar Ionel Ciobotea, provenit din rândurile PSD, ar urma să plece. O astfel de manevră este uşor de pus în practică, chiar dacă subprefecţii şi prefectul sunt înalţi funcţionari publici şi, teoretic, nu pot fi schimbaţi pe criterii politice. În realitate, pot fi mutaţi pe alte funcţii, prin aşa-numita rotire a cadrelor. „Eu aş opta pentru o astfel de variantă, ca prefectul şi preşedintele consiliului judeţean să fie de aceeaşi culoare politică“, a precizat Prioteasa. Urmând logica „şeful – de o culoare, adjunctul – de alta“, schimbarea ar trebui să se producă şi la vicepreşedinţia Consiliului Judeţean Dolj, deţinută în prezent de liberalul Dan Mogoş, postul urmând să revină unui pedelist. Cea mai mare schimbare ar urma să se producă la nivelul Primăriei Craiova. Antonie Solomon, preşedintele PD-L Craiova, are ca viceprimari doi oameni din acelaşi partid cu el, Mărinică Dincă şi Nicuşor Sas. Amândoi ar trebui înlocuiţi de pesedişti, variantă pe care Dincă nu este încă dispus să o ia în calcul. „E o poveste nemuritoare. Deocamdată, nu s-a discutat acest lucru. Mai întâi să vedem discuţiile, să vedem ce o să iasă. Eu nu ştiu nimic despre acest lucru şi mă consider un om informat“, a declarat Mărinică Dincă.
Împărţirea posturilor din instituţiile deconcentrate va fi cea mai mare bătaie de cap, lucru recunoscut şi de preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. „Funcţiile din deconcentrate se vor împărţi precum ministerele. În Dolj, ca şi în alte judeţe, va fi o situaţie specială, deoarece unele funcţii sunt deja deţinute de PD-L“, a spus acesta.
Justiţie apolitică
Pe lângă împărţirea fotoliilor din administraţia locală, liderii PSD şi PD-L au stabilit şi distribuţia ministerelor. De exemplu, Ministerul Justiţiei nu va intra în discuţie la negocieri, urmând să fie desemnat de preşedintele Traian Băsescu unui ministru independent, au declarat surse PD-L, confirmate de PSD. De altfel, liderul democrat-liberal Emil Boc a afirmat sâmbătă seară că ambele formaţiuni au stabilit că „aspectul legat de independenţa justiţiei este o condiţie primordială şi fundamentală a acestui pact şi ea se regăseşte într-un punct explicit al protocolului: independenţa justiţiei şi neimplicarea politicului în actul de justiţie“.
Printre principiile convenite de PD-L şi PSD se numără şi desemnarea în funcţiile de ministru a unor persoane tinere, care să înlocuiască vechea gardă de demnitari prezenţi de-a lungul timpului în guvern. Din partea PSD, exemplele care au fost date, ca reprezentând profilul unui potenţial ministru, au fost Titus Corlăţean, dar şi Cristian Diaconescu, în vreme ce PD-L a exemplificat cu Roberta Anastase şi Monica Iacob Ridzi, dar şi cu Sever Voinescu.
Sursele citate susţin că, până în prezent, nu s-au convenit nici structura guvernului, adică numărul exact al ministerelor, nici numele viitorilor miniştri. De principiu, cele două formaţiuni au convenit, potrivit surselor citate, ca din MIRA să se desprindă două entităţi, la fel cum a fost separat Ministerul Finanţelor de cel al Economiei. În ceea ce priveşte MIRA, surse PD-L declară că democrat-liberalii optează pentru un Minister al Internelor de sine stătător, în timp ce Administraţia ar urma să fie inclusă într-o viitoare structură care va cuprinde şi actualul Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. De partea cealaltă, surse din PSD susţin că social-democraţii ar dori ca atât Internele, cât şi Administraţia să fie instituţii de sine stătătoare.
UDMR intră în opoziţie
Împărţirea jumi-juma între cele două partide a fost posibilă după ce UDMR, confruntată cu refuzul PSD de a o accepta la guvernare, a anunţat că nu acceptă oferta PD-L de a primi funcţii de secretari de stat în ministere.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că, în viitorul guvern, PSD+PC şi PD-L vor avea o „paritate perfectă“, precizând că postul de vicepremier va aparţine social-democraţilor, iar funcţiile din ministere promise UDMR vor fi cedate doar de PD-L. „Am stabilit în aceste negocieri prelungite şi principiul paritar de reprezentare în guvern – un viceprim-ministru cu atribuţiuni importante şi, bineînţeles, cu o distribuţie de roluri de 50%-50%, aşa cum reprezintă şi ponderea noastră în parlament“, a declarat Mircea Geoană. Acesta a spus că UDMR este liber să semneze un acord de susţinere parlamentară cu PD-L. Cât despre UDMR, preşedintele acestui partid, Marko Bela, a spus că Uniunea va intra în opoziţie şi că nu va vota actualul guvern. Bela a precizat că reprezentanţii Uniunii nu vor accepta roluri de „executanţi“ în cadrul executivului.
Ce spune Protocolul PSD – PD-L
„Parteneriatul pentru România“, protocolul coaliţiei PSD – PD-L, prevede asigurarea guvernării pentru patru ani, cu scopul de a diminua efectele crizei şi a veghea la stabilitatea macroeconomică, alte angajamente fiind păstrarea identităţii partidelor şi susţinerea de candidaţi separaţi la preşedinţie. Coaliţia dintre cele două partide îşi asumă în comun guvernarea, printr-o colaborare la nivel parlamentar, guvernamental şi local, se mai arată în textul documentului.
Părţile îşi respectă identitatea ideologică şi doctrinară, precum şi apartenenţa la familiile lor politice europene. Protocolul intră în vigoare după semnarea sa de către preşedinţii celor două părţi, sub condiţia adoptării ulterioare de către părţi a programului de guvernare. Protocolul are 25 de obiective care se referă la asigurarea unui climat economic de stabilitate, protejarea locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei, menţinerea cotei unice de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, dar şi reducerea numărului de taxe şi impozite, cheltuirea riguroasă a banului public şi elaborarea de bugete multianuale.
De asemenea, sunt menţionate asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei, neimplicarea politicului în actul de justiţie, descentralizarea, stimularea activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil, sprijinirea agriculturii, atragerea fondurilor europene, realizarea programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri, reformarea structurilor administrative şi reducerea birocraţiei, dezvoltarea infrastructurii, asigurarea securităţii energetice, reforma în domeniul educaţiei şi în cel sanitar, creşterea alocaţiilor pentru copii, reducerea decalajelor între urban şi rural, dezvoltarea cercetării, relansarea turismului şi sportului, adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a bugetarilor, creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii în parlament, continuarea reformei sistemului electoral, consolidarea rolului şi statutului României în UE.
