Forul suprem al magistraţilor se arată nemulţumit de actualul proiect de act normativ privind răspunderea materială a procurorilor şi judecătorilor, care i-ar obliga pe magistraţi să răspundă pecuniar pentru erorile judiciare.
În contextul posibilei întoarceri la conducerea Ministerului Justiţiei a Monicăi Macovei, care insistase asupra necesităţii unei legi privind răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încearcă, pe ultima sută de metri, să schimbe proiectul de act normativ pe care ministerul l-a elaborat deja şi viitorul ministru l-ar putea promova, astfel că magistraţii ar putea fi traşi la răspundere pentru erori judiciare.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, CSM a decis în şedinţa de joi să ceară ministerului ca un nou act normativ să fie elaborat în cadrul unui grup de lucru, cu participarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, precum şi a reprezentanţilor CSM, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi a legislaţiei europene în materie.
Statul răspunde pentru erorile judecătorilor şi procurorilor
În comunicat se mai arată că instituţia „reafirmă“ necesitatea existenţei unei reglementări clare şi coerente în materia răspunderii materiale a magistraţilor.
„Necesitatea refacerii proiectului actului normativ în acord cu dispoziţiile constituţionale şi cu cele europene a rezultat din consultarea magistraţilor şi a asociaţiilor profesionale cu privire la proiectul ordonanţei de urgenţă privind răspunderea materială a magistraţilor, elaborat de Ministerul Justiţiei şi înaintat Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare“, se precizează în comunicat.
În prezent, aminteşte CSM, răspunderea materială a magistraţilor este reglementată prin normele art. 52 din Constituţia României, potrivit căruia „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă“. De asemenea, Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, reglementează cadrul general al acţiunii în regres, care aparţine statului şi care are posibilitatea de a se îndrepta cu acţiune în despăgubire împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroare judiciară cauzatoare de prejudicii.
CSM nu vrea ca victima să-l poată da în judecată pe magistrat
CSM susţine că prin proiectul ordonanţei de urgenţă propus de Ministerul Justiţiei se stabilesc raporturi procesuale directe între victimă şi magistrat, fiind astfel în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale, în temeiul cărora statul este garantul reparării pagubelor produse prin erori judiciare, dreptul persoanei vătămate la recuperarea prejudiciului suferit neputând fi condiţionat în alt mod.
Mai mult, Consiliul afirmă că această reglementare din proiectul înaintat CSM de Ministerul Justiţiei este în contradicţie evidentă cu cea cuprinsă, într-un alt alineat din acelaşi proiect, în care se reiau dispoziţiile constituţionale, stabilindu-se imperativ că „pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului…“.
Ca urmare a consultării magistraţilor, CSM a considerat că deficienţele sesizate sunt suficiente pentru implicarea sa şi a asociaţiilor profesionale în elaborarea unui proiect de act normativ în domeniul răspunderii materiale a magistraţilor, în acord cu normele constituţionale, cu cele europene, inclusiv cele elaborate de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi în care să fie instituit un sistem de asigurări pentru riscuri profesionale.
