Jumătate, uneori chiar 70 la sută din populaţia comunelor doljene suferă de … bătrâneţe. În localităţi în care cu 20 de ani în urmă erau aproape 6.000 de locuitori, acum au rămas puţin peste 3.000 de oameni, iar majoritatea sunt vârstnici. Primarii se plâng că, în ultimii ani, numărul celor decedaţi îl depăşeşte cu mult pe cel al nou-născuţilor.
„Mărunţi, bătrâni şi săraci“, se vaietă primarul de la Vârtop, când vine vorba despre oamenii comunei. Sunt puţini, numărătoarea abia ajunge la 1.750, trăiesc de pe azi pe mâine şi nici tinereţea nu mai e de partea lor. Datele arată că peste 65% din locuitorii comunei sunt în vârstă, iar înmormântările se ţin lanţ, fiind, de la o vreme, mult mai dese decât botezurile. La Orodel, unde sunt aproximativ 3.100 de locuitori, împrăştiaţi în cinci sate, 70% din locuitori sunt la vârsta senectuţii, iar numărul deceselor în primele luni ale anului este aproape de trei ori mai mare decât cel al naşterilor. Raportul persoane decedate – nou-născuţi nu este încurajator nici în comunele mai înstărite. La Moţăţei, spre exemplu, comună cu aproximativ 8.000 de locuitori, mor peste 200 pe an, însă ritmul naşterilor nu are nici pe departe aceeaşi viteză, iar numărul pensionarilor este din ce în ce mai mare. La Ghindeni, localitate situată la câţiva kilometri de Craiova, primarul Anghelin se plânge de acelaşi necaz: „E mare diferenţa între natalitate şi mortalitate. În ultimele luni, s-au născut 11 copii şi au murit 40 de oameni. O chestie nelalocul ei… Şi, în plus, aici au rămas bătrânii. Tineretul a plecat la oraş, acolo se câştigă mult mai bine“.
Bătrânul continent, bătrân la propriu
La nivel naţional, dacă în 1950 populaţia era de 16,3 milioane de persoane, în prezent depăşeşte 21 de milioane. Un raport ONU publicat recent estimează însă că, în preajma anului 2050, populaţia României va reveni la valori asemănătoare celor de acum o sută de ani, ajungând la 15,9 milioane de locuitori. Analiza ONU apreciază că, până în 2030, aproape 60% din români vor trăi la oraş. Directorul Organizaţiei pe probleme de populaţie a declarat că una dintre surprize este creşterea populaţiei din grupa de vârstă de peste 60 de ani. Nici pentru Europa datele nu sunt mai optimiste. Ca rezultat al scăderii fertilităţii şi creşterii longevităţii, populaţia celor mai multe ţări suferă de o îmbătrânire rapidă. Numărul persoanelor cu vârste mai mici de 15 ani va scădea puternic, în vreme ce grupa persoanelor peste 60 de ani va creşte foarte mult. În zonele dezvoltate, numărul bătrânilor se va dubla de la 245 de milioane, cât era în 2005, la 406, în 2050.
Copiii nepăstraţi
Ca o întărire a proaspătului raport, cotidianul britanic Daily Mail a prezentat o statistică realizată de Institute of Family Policy (Institutul de Politici Familiale), conform căreia, pe teritoriul european, una din patru sarcini se încheie cu un chiuretaj. Ca o comparaţie, numărul copiilor avortaţi în fiecare an în Europa este mai mare decât populaţia Ciprului. Conform acestei analize, din cele 6,4 milioane de sarcini înregistrate pe teritoriul Europei, în 2006, 1,16 milioane s-au încheiat cu un avort. România se află pe locul şase în Europa din această perspectivă. Noul raport, prezentat sub titlul „The Evolution of The Family in Europe 2008 (Evoluţia familiei în Europa 2008)“, indică faptul că un grup de şase ţări – Marea Britanie, Franţa, România, Italia, Germania şi Spania – este responsabil de 77% din numărul total de avorturi produse pe continet. Ca măsuri, legislativul britanic are în vedere adoptarea unei legi care să micşoreze perioada din sarcină în care se poate face avort, de la 24 de săptămâni, la 20 de săptămâni, în speranţa micşorării ratei avorturilor. România nu are deocamdată nici o strategie.
