Proiectul noii legi a invatamântului superior agita spiritele in mediul academic doljean. Daca studentii au scapat de invatat si pot lua examenele de licenta si master cu media cinci, rectorii universitatilor de stat considera ca noua lege pune autonomia universitatilor in pericol.
Rectorii universitatilor din România s-au intâlnit, la sfârsitul saptamânii trecute, in cadrul Consiliului National al Rectorilor pentru a discuta proiectul de lege a invatamântului superior. Acestia au solicitat Ministerului Educatiei si Cercetarii modificarea proiectului care pune in pericol autonomia universitatilor. Noua lege prevede infiintarea unui Consiliu Director al universitatilor, din care vor face parte mai multi membri numiti de minister. Rectorul universitatii va raspunde in fata acestuia si va putea fi demis de membrii consiliului, in timp ce, conform actualei legi, acesta poate fi demis de Ministerul Educatiei sau de Senatul Universitatii. „Consiliul Director ar prelua atributiile economice, iar rectorul nu ar mai fi decât un executant. Rectorul este insa ordonator de credite, iar proiectul in forma sa actuala il transforma intr-un contabil. Consiliul ar trebui sa fie unul consultativ, de orientare sau de strategie, o interfata intre universitate si mediul economico-social si nu ar trebui sa intervina in deciziile universitatii care are autonomie. Parerea unanima a rectorilor a fost ca se incalca autonomia universitara“, a explicat Ion Vladimirescu, rectorul Universitatii din Craiova.
Rectorii nu mai vor studenti multi si prosti
Proiectul noii legi a invatamântului superior ameninta nu doar autonomia universitatilor, ci si pe cea a facultatilor, permitând rectorilor sa numeasca atât prorectorii, cât si decanii. „Aparea in proiect ca rectorul ii numeste pe prorectori si pe decan, acum acesta putându-si numi doar prorectorii, adica echipa cu care lucreaza. Normal este ca decanii sa fie numiti in continuare de consiliul profesoral“, a spus Vladimirescu. Rectorii au soliciat Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) si modificarea prin noua lege a modului de finantare a universitatilor de stat in functie de programele de studii si nu de numarul de studenti. „Calitatea procesului de invatamânt s-ar imbunatati considerabil daca am primi finantare pentru programele de studii si pentru perioada lor si nu pe student. In acest fel ar scadea numarul de locuri de la facultati, nu am mai fi nevoiti sa acceptam atâtia studenti la taxa si nu am mai fi conditionati sa ne pastram studentii pe toata perioada anilor de studiu, chiar daca au rezultate slabe, ca sa nu pierdem finantarea“, a precizat rectorul Universitatii din Craiova.
Licenta cu media cinci
In timp ce mediul academic spera in imbunatatirea calitatii invatamântului, MEC le ofera studentilor sansa sa isi poata finaliza studiile chiar si cu media cinci.
In proiectul noii legi, exista o prevedere potrivit careia cinci este media de trecere a examenelor de licenta si de masterat, iar actuala lege a invatamântului superior prevede ca un candidat este declarat admis la examenul de licenta sau la examenul de masterat daca reuseste sa obtina cel putin media sase. „Daca asa este in România sistemul, MEC a considerat ca nota cinci este suficienta. Acel punct, de la cinci la sase, facea totusi diferenta si era un punct care conta“, a spus Vladimirescu. Discutiile dintre reprezentantii mediului academic din România si MEC vor continua si proiectul va mai putea suferi unele modificari pâna in februarie, când va intra in parlament.
