Liricul craiovean prezinta premiera „Faust“, un fascinant spectacol de balet intr-un act (patru tablouri), astazi, de la ora 19.00. Spectacolul este realizat pe muzica din opera „Faust“ de Charles Gounod, pe un libret dupa drama cu acelasi nume a luii J.W. Goethe. Regia artistica apartine Leliei Vais, coregrafia este semnata de Emilian Belcin, iar scenografia e realizata de Rasvan Draganescu. Distributia este total inspirata si remarcabila. Astfel, in rolul lui Faust joaca Dorin Mirea (Brasov), Mefisto – Emilian Belcin, Margareta – Eva Stefanescu, Valentin – Nicolae Popa, Intruchiparea Diavolului – Floriana Ion, O taranca – Violeta Ticu, iar Florareasa este Ionela Trusca. Isi da concursul si Ansamblul de Balet al Teatrului Liric „Elena Teodorini“. Se anunta a fi un regal de gratie, miscare si trairi de-a dreptul emotionante.
Istoricii presupun ca povestea lui Faust – un necromant si astrolog german care si-a vândut sufletul Diavolului in schimbul cunoasterii si puterii – este una adevarata. Acestia cred ca a existat un Faust in istorie care a murit in jurul anului 1540, lasând studii de alchimie si vrajitorie, astrologie, studii teologice si diabolice bazate pe necromantie. Practic, protagonistii sunt pacientii unui spital de boli psihice care incearca sa „se salveze“ asumându-si inconstient rolurile lui Faust, Mefisto si Margareta, iar conflictul se declanseaza in momentul constientizarii rolului pe care il joaca fiecare personaj. In fine, au fost libretisti printre libretisti, din cauza complexitatii creatiei lui Goethe care contine elemente epice, lirice, de opera si balet, exploatând diverse stiluri poetice in prezentarea unui comentariu amplu ce include elemente de teologie, filozofie, economie politica, stiinta, estetica, muzica si, bineinteles, literatura. In final, Dumnezeu il salveaza pe Faust. Dar… o idee anima „comentariul“ lui Goethe: toate spiritele umane sunt datoare sa existe si sa lupte pentru o constanta stare de „devenire“, sa-si dedice viata cunoasterii, actiunii si simtamintelor, iar cei care vor fi devotati acestei chemari, chiar daca ar cadea in excese si greseli, nu vor ramâne nerasplatiti de gratia divina. Adica e dreptul Diavolului sa incerce sa te orbeasca, pentru ca, in final, Dumnezeu sa te lumineze.
De aceea, nu intâmplator tabloul IV se petrece in lumea de dincolo. In culori sumbre si atmosfera de desfrâu se dezvaluie lacasul Diavolului. Slujitorii acestuia petrec continuu, bucurându-se de chinurile victimelor ademenite rând pe rând. La vestea ultimelor aparitii au un motiv in plus pentru a sarbatori cu sânge. In mijlocul lor este adus doctorul Faust, care este dispus sa renunte la viata pentru a o elibera pe frumoasa Margareta acoperita de umilinta si rusine. La un moment dat, toata suflarea draceasca este incremenita. Atotputernicul lumii de dincolo, invaluit in mister, apare pentru a comanda si a asista la „marele sacrificiu“. Frumoasa Margareta este aruncata in flacarile iadului pentru ca Mefisto sa-i fure sufletul pur si tânar, care sa-l slujeasca pe el vesnic, redându-i MOARTEA, in acelasi timp, batrânului doctor.
De aceea, spectatorii avizati trebuie sa inteleaga motivul aparitiei, de-a lungul timpului, a mai multor versiuni „Faust“. Cât va exista omenirea, spectacolul „Faust“ va fi mereu perfectibil, fie ca este opera sau balet, cautându-se alte mijloace de expresie si nu numai, din cauza mesajului si complexitatii acestei capodopere din literatura universala.
