Arestatii nu se inghesuie sa ceara eliberarea pe cautiune pentru ca n-au cu ce sa plateasca.
Procedura eliberarii pe cautiune a persoanelor arestate preventiv, practicata pe scara larga in alte tari, mai cu seama in SUA, se aplica destul de rar la instantele craiovene. Potrivit Codului de Procedura Penala, „liberarea provizorie pe cautiune“ se poate acorda de judecator doar la cererea inculpatului arestat preventiv, atât in timpul urmaririi penale efectuate de Parchet si Politie, cât si in timpul judecarii procesului. Cuantumul cautiunii este de cel putin zece milioane de lei vechi. In momentul in care inculpatul este pus in libertate, instanta dispune si respectarea uneia sau a mai multor obligatii de catre acesta, cum ar fi: sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala, sa anunte orice schimbare de domiciliu, sa nu intre in legatura cu anumite persoane, sa nu paraseasca tara fara incuviintarea instantei etc. Daca inculpatul nu respecta aceste obligatii sau daca savârseste alte infractiuni, banii pusi de acesta drept cautiune sunt virati la bugetul de stat. In schimb, daca inculpatul nu incalca regulile impuse, prezentându-se constiincios la Parchet sau la instanta atunci când este citat, isi primeste banii inapoi.
Recordul doljean – 250 de milioane
Eliberarile pe cautiune sunt totusi destul de rare la instantele doljene, desi ultimele modificari legislative au marit spectrul infractiunilor pentru care se poate solicita o asemenea modalitate de a scapa de arest. „Pâna la modificarile din septembrie, Codul de Procedura Penala nici nu prea dadea posibilitatea practicarii liberarii pe cautiune a arestatilor preventiv, legea impunând conditia ca maximul special al pedepsei prevazute de lege la infractiunea pentru care era cercetat inculpatul sa nu depaseasca 12 ani de inchisoare. Din septembrie insa, acest maxim a crescut la 18 ani de inchisoare, ceea ce a facut ca liberarea pe cautiune sa poata opera in cazul mai multor fapte penale. Cu toate acestea, solicitarile de eliberare pe cautiune sunt destul de rare, fie pentru ca inculpatii nu cunosc aceasta posibilitate legala, fie pentru ca nu au bani“, a declarat judecatorul Laurentiu Anghel, purtatorul de cuvânt al Tribunalului Dolj. Daca judecatorii de la Tribunalul Dolj si Curtea de Apel Craiova nu au avut foarte multe cazuri de eliberari pe cautiune, in schimb, Judecatoria din Filiasi a operat chiar de mai multe ori cu aceasta modalitate de punere in libertate a arestatilor preventiv, in special in cunoscutul dosar „Gazolina“. Un caz celebru in care instantele doljene au acceptat o eliberare pe cautiune este cel al craioveanului Enriko-Cezar Constantinescu. Incatusat pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice dupa scandalul petrecut acum un an la discotecile Angel’s si Medieval, Enriko a fost pus in libertate in schimbul unei cautiuni de 250 de milioane de lei vechi.
Enriko, mai valoros ca Boerica
O incercare de eliberare pe cautiune a avut si Genica Boerica. Tribunalul Bucuresti ii fixase o cautiune de doar 200 de milioane de lei, suma modica fata de averea miliardarului craiovean, insa Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea inculpatului.
